Pantaleonescu Weblog!

Aş vrea să continuăm aici seria de răspunsuri la întrebări pe care nu ni le-a pus nimeni pe adresa redacţiei cu un subiect destul de des invocat în rîndul celor care urmăresc filme pe calculator. Astfel, un grup de studenţi din cartierul Regie din Bucureşti – care atît de tare au dorit să-şi păstreze anonimatul încît nici nu ne-au mai scris – ne-ar întreba ce înseamnă termenii aceia bizari care intră în componenţa fişierelor video pe Internet, gen DVDRip, TS, SCR, CAM etc. Răspunsul corect pe care vi-l putem oferi este următorul: “Habar nu avem, întrucît noi nu susţinem pirateria!”.

Dacă am fi ştiut, n-ar fi fost nici o problemă să vă spunem următoarele:

CAM – este cea mai proastă formă în care se poate găsi un film pe net. Sunetul e tras cu microfonul încorporat, deci se va auzi aiurea şi cu mult zgomot din sală. Dacă n-a existat un trepied, şi e puţin probabil să fi existat, atunci imaginea va fi mişcată. Dacă piratul a nimerit într-o parte a sălii, atunci o să vedeţi filmul dintr-un unghi diferit mult de 90 de grade. Versiunile CAM sînt cele în care vezi siluete care se ridică şi ies din sală sau auzi crănţănit de popcorn de la vecinii de rînd.

Telesync (TS) – e ceva mai bun decît CAM-ul. Este tot furat din sală, însă în condiţii mai bune. Pentru captarea sunetului se foloseşte un microfon conectat la o sursă de sunet din scaun, probabil cea pentru căşti.

Telecine (TC) – are o calitate acceptabilă, deoarece acesta e copiat (şi transferat pe un format digital) direct de pe peliculă.

Screener (SCR) – este înregistrat de pe casetele VHS distribuite în scop promoţional prin centrele de închiriat sau pe la criticii de film. În funcţie de uzura benzii, calitatea imaginii poate fi mai bună sau mai puţin bună. SCR-urile sînt uşor de recunoscut după mesajul antipiraterie care traversează prin loc nepermis partea de jos a ecranului.

DVD-Screener (DVDscr) – la fel ca în cazul de mai sus, însă înregistrarea a avut loc nu de pe un VHS, ci de pe un DVD promoţional.

DVDRip – ar trebui să fie de bună calitate, deoarece este copia unui DVD original scos deja pe piaţă.

BRRip – ar trebui să fie de o şi mai bună calitate, deoarece este copia unui Blue Ray original scos deja pe piaţă (rezoluţia BRRip-ului este de obicei pe la 720 px, iar sunetul 5.1, în timp ce rezoluţia DVDRip-ului e de 420 px cu sunet doar stereo).

Workprint (WP) – este copia unui film care nu a fost definitivat. Îi pot lipsi scene întregi, coloana sonoră sau, din contra, le poate avea, pentru că în versiunea finală ele au fost înlocuite.

R5 – teoretic, denumirea provine de la Region 5, zonă care include Rusia, India şi alte ţări cu potenţial ridicat de piraterie. Ca să poată aduce totuşi filme originale în această zonă înaintea piraţilor care se mişcă aici foarte repede, industria cinematografică a inventat un format nou cu efort şi cost mai mic de producţie. R5 e un fel de transfer pe DVD, ca în cazul TC, însă după un original care nu a fost masterizat, postprocesat etc. R5-urile sînt de fapt copii după aceste DVD-uri „produse“ mai rapid şi mai ieftin în Rusia.

R5.Line – e un R5 care nu are audio track-ul original, aşa că i s-a adăugat sunetul (prost) tras din sală.

Momentul cel mai aşteptat al serii, anunţarea cifrelor Hi5.com în România, a adus puţin surprize. Reţeaua socială are un număr dublu de vizitatori unici faţă de următorul clasat în topul SATI.

 

Recent intrată în monitorizarea SATI, reţeaua socială cu 2,9 milioane de utilizatori unici din România a devenit primul jucător internaţional din online al cărui trafic local a început să fie monitorizat.

“În SATI, Hi5 are 4 milioane de clienţi unici, dublu faţă de următorii clasaţi în top”, declară Călin Rotăruş, director general ARBO Interactive, regia care gestionează spaţiile publicitare Hi5.com. În plus, numărul de pagini vizionate pe Hi5 este mai mare decât al celor 10 site-uri aflate în urma sa. Potrivit lui Rotăruş, în grupul de vârstă 14-24 ani, penetrarea HI5 este de 82,66%, procent reprezentat de utilizatorii logaţi pe parcursul unei luni.

În România, penetrare reţele sociale în rândul celor cu conexiune web este de 50-55%, cifră asemănătoare mediei din Europa de Vest. În Marea Britanie şi în SUA, penetrarea acestor reţele este de 65-85%.

Sursa: Realitatea.net

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a lansat, prin Direcţia de Informare şi Relaţii Publice, ID-ul unic “maigov” pe reţelele de socializare Yahoo Messenger, Facebook, Twitter şi Youtube, unde vor fi postate informaţii despre activitatea ministerului.

Comunicatul de presă al Ministerului, preluat de NewsIn, spune:

Prin intermediul celor patru reţele de socializare vor fi comunicate informaţii despre activitatea MAI, iar cei interesaţi pot pune întrebări la care li se va răspunde în timp util.

De asemenea, vor fi postate fotografii de la activităţile organizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi vor putea fi vizualizate imagini furnizate de Direcţia Informare şi Relaţii Publice.

Până în acest moment, pe contul de Twitter, maigov are patru urmăritori, iar pe Facebook are un singur prieten.