Pantaleonescu Weblog!

eBay admite ca serviciul de telefonie online Skype a fost un pariu neinspirat si ca a platit pe el cu un miliard de dolari in plus fata de cat ar fi facut in realitate. Acum, compania cauta o noua strategie ca sa-si recupereze investitia. Aceasta ar putea fi de fapt vanzarea Skype.

Cele peste 2,5 de miliarde de dolari (1,75 de miliarde de euro), cat a platit eBay in urma cu trei ani pentru achizitionarea serviciului de telefonie prin internet Skype, nu au fost altceva decat rezultatul supraevaluarii unei companii cu potential din domeniul online. Concluzia apartine conducerii eBay, care considera acum ca pretul platit a fost cu cel putin un miliard de dolari mai mare decat ar fi meritat, avand in vedere ca Skype nu si-a atins scopul initial, de a deveni o metoda ieftina de comunicare intre vanzatorii si cumparatorii de pe site-ul de licitatii online. Explicatia ar fi faptul ca multi dintre comerciantii care scot la licitatie diferite produse pe eBay nu considera necesar sa aloce timp pentru a raspunde intrebarilor potentialilor cumparatori pe parcursul unei conversatii pe Skype. “Suntem constienti ca Skype este o afacere de sine statatoare, care a avut o crestere exploziva atat in termeni financiari, cat si in ce priveste numarul de utilizatori, dar serviciul nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor creionate in 2005”, spune John Donahoe, directorul executiv al eBay. Aceste nemultumiri ale managementului eBay au generat o serie de discutii, in randul mai multor analisti si specialisti din domeniu, cu privire la o posibila vanzare a Skype – tranzactie care ar aduce eBay atat resurse financiare, cat si libertatea sa se concentreze pe extinderea activitatii de baza, care de asemenea traverseaza o perioada mai grea. Speculatiile merg chiar mai departe, aceiasi analisti considerand ca Skype are astfel doua variante viabile: fie face efortul de a reveni la cresterile consistente din anii trecuti, fie devine obiectul unei achizitii ieftine pentru o alta companie.

Realitatea este ca serviciul de telefonie prin internet este supus unei presiuni permanente din partea conducerii eBay, care are asteptari poate chiar nerezonabile cu privire la performantele companiei, care numara peste 330 de milioane de utilizatori si care a mers in profit sase trimestre consecutiv. Este drept, veniturile de aproximativ 100 de milioane de dolari (70,1 milioane de euro) pe trimestru ale companiei au crescut in perioada aprilie-iunie a acestui an cu numai 51%, de doua ori mai putin decat in 2007. Henry Dewing, analist si consultant al companiei de cercetare de piata Forrester Research, considera ca in conditiile actuale incasarile nu sunt suficiente, dar nici nu vor mai creste la fel de spectaculos, mai ales ca Skype detine o cota mica din piata telefoniei prin internet, estimata de analistii companiei de cercetare Infonetics Research sa ajunga la 50 de miliarde de dolari (35,2 miliarde de euro) in 2010.

“Exista diferente mari de perceptie in ce priveste asteptarile eBay si cele ale consumatorilor legate de ceea ce face eBay cu Skype”, afirma Josh Silverman, directorul executiv al Skype. Sarcina actuala a lui Silverman este sa se asigure ca serviciul de telefonie prin internet va continua sa aiba crestere si ca veniturile vor fi cel putin suficiente pentru sustinerea serviciului, independent de businessul cu licitatii online. Situatia Skype este dificila pentru ca trebuie sa faca fata unei piete din ce in ce mai competitive, cu furnizori de servicii in fata carora incepe sa piarda unele din avantajele pretului scazut. “Skype lupta impotriva unor jucatori mult mai stabili pe piata”, este de parere Elroy Jopling, director de cercetare in cadrul Gartner.

Una dintre principalele probleme ale Skype este sa demonstreze ca serviciul sau de telefonie este mai avantajos decat cele oferite de marile companii din telecom. Compania ofera apeluri gratuite nelimitate in reteaua Skype oriunde in lume, veniturile fiind generate din tarifele percepute pentru apelurile catre numere de telefonie fixa sau mobila. Spre exemplu, pentru apeluri catre America de Nord, compania ofera convorbiri nelimitate pentru un abonament lunar de trei dolari, in timp ce pentru alte 36 de tari din lume, tariful este de 10 dolari pe luna. Din pacate insa, majoritatea utilizatorilor Skype efectueaza in cea mai mare parte apeluri online in retea, numai 10% dintre utilizatorii Skype platind pentru a vorbi cu utilizatorii non-Skype, potrivit lui Josh Silverman. O buna vreme, compania a oferit convorbiri la preturi mai mici decat tarifele percepute de marii operatori de telefonie mobila, dar pe masura ce competitia se accentueaza in industria telecom, furnizorii traditionali de servicii de telefonie s-au concentrat tot mai mult pe reducerea preturilor. Verizon Communication sau Time Warner, spre exemplu, ofera pachete de convorbiri nelimitate, pentru o taxa fixa, atunci cand acestea sunt achizitionate impreuna cu alte servicii, cum ar fi internetul de mare viteza. De altfel, segmentul telefoniei prin internet din SUA este dominat de companii precum Comcast, Cablevision sau Time Warner si nu de furnizorii specializati pe acest segment, precum Skype sau Google Talk.

Potrivit lui Josh Silverman, planurile tarifare ale Skype includ si alte facilitati pe care companiile rivale nu le ofera, cum ar fi serviciul de videoconferinte, cel de transfer de fisiere, dar si apelurile nelimitate la nivel global. In ce priveste videoconferintele, spre exemplu, aproximativ 30% dintre clientii companiei utilizeaza acest serviciu, conform calculelor sefului Skype.

Serviciul de telefonie prin internet al eBay ar avea insa mult de castigat daca ar ataca mai agresiv segmentul telefoanelor mobile capabile sa se conecteze la internet, oferind astfel consumatorilor o alternativa mai ieftina de comunicare in raport cu ofertele operatorilor traditionali de servicii de telefonie mobila. Lansata in primavara acestui an, cea mai noua versiune a aplicatiei Skype pentru mobilele dotate cu sistem de operare Windows Mobile de la Microsoft a fost instalata deocamdata numai pe sapte milioane de terminale. “Fara discutie, tot mai multi prefera telefoanele mobile in defavoarea celor fixe, chiar si atunci cand se afla acasa”, spune Jopling, directorul de cercetare al Gartner.

Schimbarea modelului de business este deci necesara pentru Skype, directorul companiei mizand ca va reusi astfel sa incurajeze un numar tot mai mare de clienti sa intre in randul celor care platesc pentru convorbirile prin internet, dar si sa promoveze Skype ca un serviciu de comunicare ieftina, indiferent de echipamentul pe care este folosit, computer, celular sau alt dispozitiv mobil. Insa cel mai probabil, Skype ar avea cel mai mult de castigat daca ar alege un model de business axat pe publicitate online si nu pe incasarile de pe urma convorbirilor efectuate in afara retelei. O perspectiva care l-ar ajuta probabil pe Donahoe, seful eBay, sa evite in cele din urma vanzarea Skype.

Blogul smstextnews.com este un serviciu zilnic ce furnizeaza stiri si opinii catre 250.000 de executivi si “fanatici” din industria de telefonie mobila din toata lumea.
Continutul furnizat este un mix de stiri si content creat de cei care tin acest blog si este trimis prin intermediul industriei telecom si wireless.
Blogul a fost infiintat in ianuarie 2006 de catre Ewan MacLeod. Fiind un antreprenor in acest domeniu, MacLeod a creat unul dintre cele mai importante servicii de text sms pe ecranele din cluburile de noapte si barurile din Marea Britanie. In plus, MacLeod a fost si primul care a programat si a lansat mesajele foto pe ecrane atunci cand operatorii de telefonie mobila din Anglia foloseau o tehnologie mult sub cea utilizata de McLeod pentru MMS-uri.
Ewan a inceput prin a scrie pe blog diferite articole, opinii personale sau stiri preluate din alte surse. Si-a denumit blogul SMS Text News pentru ca venea cu ceva inovator ? text messaging: continutul poate fi trimis si prin scurte mesaje scrise utilizatorilor inscrisi pe blog.
Site-ul este monitorizat in mare parte de analisti din industrie, investitori, de oameni din media si alte industrii.
Cititorii sunt din toate colturile lumii, dar ponderea majoritara o detin cei din Anglia, Europa si America de Nord.
In martie 2008, numarul de utilizatori unici s-a ridicat la peste 150.000. MacLeod estimeaza ca numarul de utilizatori pe luna se ridica la 250.000, dar spune ca acesta ar putea fi mult mai mare.

O gluma care circula anul trecut pe internet spunea ca telefonul Nokia N95 avea touchscreen, chestiune dovedita de un clip video in care mobilul reactiona la atingerile de pe ecran, desi in realitate era manevrat prin Bluetooth. Adevaratul telefon Nokia cu ecran tactil s-a lansat insa abia saptamana trecuta.

Dincolo de usile din sticla ale ale centrului de design al Nokia din cartierul londonez Soho se afla unele dintre cele mai bine pazite secrete ale producatorului de telefoane mobile: modelele ce urmeaza sa fie lansate peste cel putin sase luni.

Nu multi au ocazia sa treaca pragul cladirii, iar cei care totusi o fac sunt supusi unor reguli stricte, fiind obligati sa lase la intrare celularele cu camera foto, stick-urile de memorie si orice alte dispozitive care ar putea fi folosite pentru a fura detalii despre telefoanele aflate in pregatire in laboratoarele Nokia.

Desi eficiente in general, aceste masuri de precautie nu i-au fost deloc de folos companiei la sfarsitul lunii trecute, cand au aparut primele zvonuri cu privire la lansarea si caracteristicile unui telefon mobil Nokia cu ecran tactil, concurent cu popularul iPhone de la Apple.

Planurile companiei de a relua ceea ce in 2003 a fost doar o incercare (atunci a lansat un telefon cu touchscreen la care a renuntat dupa o scurta perioada) erau stiute din declaratiile anterioare ale lui Devinder Kishore, directorul de marketing al diviziei din India a Nokia. Insa detalii precum momentul lansarii noului telefon, caracteristicile lui si tehnologiile cu care va fi dotat au ramas necunoscute. Zvonurile au fost confirmate cateva zile mai tarziu, cand Nokia a prezentat in cadrul unui eveniment media din Londra modelul 5800 Xpress Music, cunoscut anterior in randul amatorilor de speculatii din industrie drept Tube.

Pentru designerii si inginerii companiei, modelul 5800 a insemnat adaptarea pentru touchscreen a telefonului dotat cu sistem de operare Symbian S60, ecran de 3,2 inci, camera foto de 3,2 megapixeli, GPS si conectivitate la internet wireless.

“Nokia a fost sub o presiune foarte mare sa lanseze un mobil bun cu ecran tactil, mai ales ca oamenii au asteptat mai bine de un an o replica a iPhone din partea producatorului finlandez”, observa Carolina Milanes, analist in cadrul companiei de cercetare a pietei Gartner. Pentru Nokia, intrarea pe piata telefoanelor cu touchscreen era intr-adevar de asteptat, avand in vedere ca majoritatea competitorilor sai au deja in portofoliu un astfel de echipament, cum ar fi LG Prada si Viewty, gama Touch a producatorului taiwanez HTC si modelul lansat recent Samsung Omnia, sau pregatesc lansarea pentru urmatoarea perioada – Sony Ericsson Xperia, Motorola Blaze sau un model BlackBerry cu ecran tactil.

“Aceste noi lansari vin insa cu intarziere pe o piata a echipamentelor mobile cu ecran tactil care a prins contur in ultimul an, fiind deja cucerita in mare parte de companiile ce au intuit aceasta tendinta si s-au adaptat rapid cererii”, a spus Tomasz Lesniak, directorul regional pe Europa Centrala si de Est al HTC, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin.

“Sa fii prezent pe piata telefoanelor mobile cu touchscreen nu mai este un simplu moft, ci o necesitate”, adauga managerul responsabil de activitatile HTC in cinci tari din regiune – Polonia, Romania, Ungaria, Cehia si Slovacia. Lesniak se bazeaza in principal pe interesul din ce in ce mai pronuntat al consumatorilor cu venituri medii si peste medie si al clientilor corporatisti pentru asemenea echipamente.

Estimarile companiei de cercetare IMS Research vorbesc de posibilitatea ca pana in 2012, numarul telefoanelor mobile cu ecran tactil vandute la nivel mondial sa ajunga la 230 de milioane, in conditiile in care anul trecut vanzarile nu au depasit 30 de milioane de bucati.

Cum tehnologia in sine deja nu mai reprezinta un element de diferentiere, producatorii sunt obligati sa puna accentul fie pe functionalitati specifice, fie pe pret. Cartea pe care mizeaza Nokia este pretul; in timp ce toate aceste celulare sunt pozitionate in gama high-end, strategia Nokia este mai degraba plasarea telefonului 5800 in gama medie de pret, urmarind astfel sa castige o categorie diferita de consumatori decat cei vanati de competitorii sai. “Perspectiva de cerere din pietele emergente, cum ar fi India, spre exemplu, este interesanta pentru telefoanele touchscreen mai ieftine”, considera Hannu Rauhala, analist in cadrul Pohjola Bank.

Are originalitatea vreun rol pe site-urile de continut video din Romania? In majoritatea cazurilor, ca sa ne exprimam politicos, originalitatea nu-i chiar o prioritate.

Alexandru Gugurel (22 de ani), cofondatorul companiei de dezvoltare web Mediatic, a pornit veevo.ro cu ideea de a crea un site de continut video cu clipuri exclusiv originale. Deocamdata, originalitatea clipurilor video pe care vizitatorii vor sa le publice pe site este verificata prin filtrul personal al echipei din spatele veevo.ro, model care functioneaza pentru ca in fiecare zi nu sunt adaugate mai mult de 10-12 clipuri. Planul lui Gugurel pe termen lung, cand numarul fisierelor video publicate zilnic va creste, ar fi sa creeze o comunitate de utilizatori care sa filtreze clipurile, asa incat pe site sa nu ajunga totusi materiale copiate.

“Prin prisma acestui criteriu al originalitatii, consider ca nu concuram direct cu alte site-uri romanesti de continut video, de genul trilulilu.ro sau 220.ro, majoritatea clipurilor de acolo fiind copiate de pe YouTube”, sustine Gugurel. Cu toate acestea, Veevo.ro urmareste sa atraga aproximativ acelasi public care viziteaza si celelalte site-uri de profil. “Dar avand in vedere ca abordam totusi o categorie mai restransa de consumatori de continut video, nu ne asteptam la o crestere foarte rapida”, spune fondatorul Veevo.ro. Site-ul numara pana in prezent aproximativ 3.000 de vizitatori unici care au putut urmari cele peste 350 de clipuri video disponibile.

Investitia de 20.000 de euro necesara dezvoltarii site-ului a fost suportata de catre companiile Mediatic si Tea Communications, despre care Gugurel estimeaza ca in urmatoarea perioada vor continua sa investeasca, in special pentru promovarea serviciului. Aceste cheltuieli nu vor fi recuperate insa prea curand, pentru ca, desi exista mai multe modalitati prin care proiectul poate aduce venituri, Alexandru Gugurel spune ca prefera deocamdata sa nu apeleze la ele, pana ce site-ul va capata notorietate si trafic.

Nu se stie daca exista o reteta sigura de succes pentru bloguri, dar un lucru e clar: blogurile de nisa vor atrage mereu vizitatori. De ce? Pentru ca numarul de utilizatori este direct proportional cu volumul si calitatea continutului unui blog.

Aceste “jurnale online” func?tio?neaza pe principiul de baza al comertului: cumpar daca imi place sau daca imi trebuie.
Smashing Magazine (www.smashing-magazine.com ) este un blog structurat ca o revista online, dedicat designerilor si dezvoltatorilor web, si este printre cele mai vizitate bloguri din lume – locul 16 in topul Technorati al celor mai populare 100 de bloguri. Scopul acestei reviste este sa furnizeze continut de calitate oamenilor din industria de web design. Fondatorii sunt Vitaly Friedman, un dezvoltator-web freelancer, autor al unei carti de specialitate in domeniu (www.praxibuch-web20.de) si creator al Web Developer’s Handbook (www.alvit.d/ handbook), si Steven Lennarts, redactor-sef al revistei germane de web design Dr. Web, care celebreaza a 10-a aniversare anul acesta.
Care este ideea din spatele Smashing Magazine? Cei doi fondatori se bazeaza pe un principiu simplu: calitatea inainte de cantitate va functiona mereu. Cand selecteaza topic-urile pentru articolele lor, fac tot posibilul sa furnizeze informatia cea mai buna, dar sa o prezinte intr-un limbaj simplu si usor de inteles. Fiind ei insisi dezvoltatori web, incearca sa selecteze numai acele subiecte sau surse pe care le considera folositoare si/sau interesante pentru cei din aceeasi breasla. “Fiecare articol postat pe Smashing Magazine trebuie sa fie folositor. Gradul de utilitate defineste natura continutului nostru. Cu fiecare post pe care il publicam, incercam sa “lovim” cititorii nostri cu informatii care sa le faca viata mai usoara. Aceasta este si premisa de la care am pornit si principalul nostru scop de mai bine de un an de zile”, spune Friedman. Revista acopera mai multe zone din domeniul de design si dezvoltare web; in mare parte, articolele trimit catre bazele dezvoltarii web (tutoriale, teorii din spatele CSS – Cascading Style Sheets, un standard folosit pentru aparitia specifica a unui text sau a altor elemente. CSS a fost dezvoltat pentru a fi folosit cu HTML pentru paginile web; o metoda prin care se ataseaza stiluri precum tonuri specifice, culori si spatii docu?mentelor HTML), dar contin si tips-uri despre produc?tivitate pentru designeri si bloggeri, editare si grafica. In plus, a?cestia prezinta site-uri si bloguri cu un design foarte bun, in categoria “Show?cases”, iar cele mai bune articole ale lunii sunt postate la categoria “Best Of”.

Web-designeri fara design

Pentru a avea succes, un blog, ca orice revista de altfel, ar trebui sa aiba mereu subiecte interesante. Daca blog?gerii isi pierd interesul, un “trend” fiind apatia, isi pierd si vizitatorii. Smashing-magazine.com reuseste, de peste un an de zile, sa isi creasca constant numarul de vizitatori. Prin ce metode? Cei doi fondatori spun ca subiectele lor sunt un rezumat al problemelor cu care se confrunta zi de zi in acest domeniu. Odata ce intampina o problema la care nu au solutie sau, dimpotriva, gasesc ceva interesant si folositor, incep sa faca o cercetare amanuntita pentru a gasi imediat si raspunsuri. Rezultatul? Articole cu informatii usor de asimilat pe o anumita tema. Aceasta munca cere timp, iar cercetarea acopera zeci de site-uri si reviste de profil. Unul dintre site-urile lor preferate este Infographics.com, mentionat destul de des la sursele folosite. “Research-ul merita tot efortul nostru. Este fascinant sa observi ca pana si profesorii universitari specializati in domeniu au gasit informatii folositoare in articolele noastre. Acestea sunt lucrurile care fac site-ul sa mearga mai departe, iar audienta ne obliga sa mentinem ridicata calitatea muncii”, spune Friedman. In ceea ce priveste succesul unui blog, cei doi fondatori considera ca principalul ingredient este continutul. Din punctul lor de vedere, un site de succes nu trebuie sa fie frumos, ci trebuie sa mearga bine din punct de vedere al functionalitatii si folosintei si sa ofere un continut valoros. Fireste, pentru blogul propriu au mers pe aceeasi idee ? nu impresioneaza cititorii prin design, ci prin continut. “Poate suna un pic ciudat, dar noua chiar nu ne pasa de designul site-ului nostru. Tot ce am facut a fost sa adaptam una dintre cele mai minimaliste teme de site propuse de WordPress.”
De-a lungul timpului insa, au mai avut loc si schimbari de layout, asa cum au fost aduse si modificari de structura, insa niciodata nu s-a facut rabat la calitatea continutului. “Articolele noastre au devenit mai structurate, iar cercetarea mult mai profunda.”

Analistii s-au temut de faptul ca Google ar putea sa se resimta de pe urma crizei financiare mondiale, care a afectat deja multe companii din domeniul internetului. Deocamdata insa, Google a raportat dupa cel de-al treilea trimestru rezultate financiare de invidiat.

In fiecare dimineata, milioane de oameni isi incep ziua accesand Google.com pentru a se informa cu privire la evolutia crizei financiare mondiale. “Traficul pe internet generat de interesul pentru informatiile despre criza si cresterea veniturilor din publicitate au fost puternice in toate principalele regiuni ale lumii”, a declarat Eric Schmidt, directorul executiv al Google. Schmidt a descris totusi situatia economica actuala ca fiind un “teritoriu neexplorat”: inca din primele luni ale anului, investitorii au redus la jumatate pretul actiunilor companiei americane din cauza temerilor fata de o scadere dramatica a cheltuielilor cu anunturile publicitare online. Desi motorul de cautare a avut de suferit, principalii concurenti ai companiei au pierdut insa mult mai mult de la inceputul anului pana acum.

Cu toate ca veniturile Google s-au situat sub asteptarile analistilor, compania a raportat pentru cel de-al treilea trimestru al acestui an un profit net in crestere cu 26%, la 1,35 miliarde de dolari (peste un miliard de euro), ducand la o apreciere a actiunilor cu 6%. Cei ce cauta informatii pe internet acceseaza in continuare anunturile publicitare postate in urma rezultatelor cautarii, ceea ce se reflecta intr-o crestere cu 31% a veniturilor Google, la 5,54 miliarde de dolari (4,12 miliarde de euro). “Se pare ca Google are perspective destul de bune inca pentru cativa ani de acum incolo”, spune Larry Witt, analist in cadrul companiei de cercetare Morningstar. Nimeni nu poate prevedea insa in ce masura compania cu sediul in Mountain View, California, va rezista in continuare crizei economice. Schmidt promite ca Google o sa-si gestioneze cu si mai multa responsabilitate cheltuielile de acum incolo, fara a adauga insa nimic despre vreo eventuala schimbare majora de strategie:. “Am ajuns la concluzia ca trebuie sa facem in continuare aceleasi lucruri ca pana acum.

Nu este nicio schimbare in planul Google”, spune directorul companiei.Liderul de piata in cautarea si publicitatea pe internet a angajat in acest an doar 519 persoane, un numar destul de mic, raportat la nivelul angajarilor facute anul trecut, cand compania a atras 2.130 de noi angajati. La ora actuala, compania are 20.123 de angajati. Concurentul Yahoo! sta insa mult mai rau: profitul net inregistrat in cel de-al treilea trimestru al acestui an a scazut la 54 de milioane de dolari (43 de milioane de euro), fata de 151 de milioane in aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce veniturile brute au crescut cu 1%, la 1,79 de miliarde de dolari (1,42 miliarde de euro). Drept urmare, compania va concedia 1.500 de angajati. Unul dintre motivele de baza pentru care Google ramane mult in fata altor companii este ca in timp ce Yahoo!, AOL si Microsoft sunt implicate in mai multe forme de publicitate online, Google se bazeaza in principal pe publicitatea afisata pe motorul de cautare in functie de rezultatele cautarilor, potrivit lui Greg Sterling, un analist de piata de la compania de cercetare Sterling Market Research. “Daca Google s-ar fi bazat atat pe publicitatea afisata, cat si pe cea legata de cautare, am fi vazut aceleasi slabiciuni ca la celelalte companii”, spune el. “Dar aceasta este ironia: afacerea Google este mai putin diversificata, deci va beneficia de forta sectorului in care ea domina.”

Atunci cand cheltuielile de publicitate pentru marii competitori ai Google sunt in scadere, cu atat mai afectat este potentialul de finantare pentru micii competitori, aflati la inceput. Spre exemplu, Wikia, compania care a creat Wikia Search, a anuntat luna trecuta ca va disponibiliza 10% din personal. “Ca sa reziste pe o asemenea piata, un incepator ar trebui sa fie achizitionat de o companie precum Google”, spune analistul Andrew Frank din cadrul companiei de cercetare Gartner. La scara pietei de publicitate online, anunturile publicitare postate in functie de rezultatele cautarii pe internet reprezentau 44% din cheltuielile totale cu anunturi online in prima jumatate a lui 2008, mai mult cu 3% fata de prima jumatate a anului trecut, in timp ce cheltuielile cu reclamele de tip banner au ramas la acelasi nivel ca anul trecut, cu o proportie de 21% din totalul cheltuielilor cu anunturile online. “Celelalte companii vor sa se indrepte si ele catre publicitatea legata de cautare”, sustine analistul David Hallerman de la eMarketer. “Trecerea de la bannere la anunturi este insa un proces care dureaza mult”, spune el. Dar cifrele arata o migrare ceva mai vizibila spre anunturi; ponderea cheltuielilor cu publicitatea legata de cautarea online a crescut cu 3% in prima jumatate a acestui an, spre deosebire de 1% in 2007, potrivit Interactive Advertising Bureau, asociatia industriei de publicitate online.

Telefoanele mobile nu mai par a fi o prioritate pe lista de cumparaturi a unor consumatori care, pe timp de criza, incep sa-si calculeze mai atent cheltuielile. O demonstreaza rezultatele slabe inregistrate in ultimele luni de producatori. Ce e de facut?

Pentru Sanjay Jha, co-CEO-ul Motorola, preluarea recenta a conducerii diviziei de telefonie mobila nu ridica doar problema reorganizarii unei companii care in ultimii doi ani a mers in scadere si a pierdut constant cota din piata mondiala. Jha trebuie totodata sa creioneze o strategie prin care Motorola sa poata face fata situatiei economice actuale, care afecteaza din ce in ce mai mult si industria producatoare de telefoane mobile.
“Adevarul este ca nu exista o rezolvare rapida a acestor probleme”, recunoaste Sanjay Jha, in conditiile in care Motorola va inregistra rezultate financiare sub asteptari in trimestrul al patrulea al acestui an si se asteapta sa scada si in 2009, in principal din cauza ca producatorul are o gama limitata de telefoane atat in segmentul ieftin, cat si in cel al mobilelor de business, principalele motoare de crestere ale industriei.

Compania pare sa fi incetinit si ritmul lansarilor de noi telefoane – la inceputul anului, Motorola pregatea un numar de 34 de modele noi pentru a doua jumatate a lui 2008, dar pana acum au fost lansate doar 12. In linii mari, planul lui Jha este sa taie costurile companiei cu aproximativ 800 de milioane de dolari (622,6 de milioane de euro) anul viitor.

Aceasta implica disponibilizarea a peste 3.000 de angajati, insemnand 4,5% din forta de munca totala a Motorola, si colaborarea cu un numar mai mic de furnizori de componente pentru telefoane (decizie care explica si rezilierea contractului companiei cu producatorul de cipuri Freescale). Dar pe langa aceasta reorganizare interna, Sanjay Jha a decis sa amane desprinderea, planificata pentru a doua parte din 2009, a diviziei de telefoane mobile de grupul Motorola si sa concentreze fortele acestei divizii catre America de Nord, America Latina sau Asia – regiunile din lume unde este cel mai bine pozitionata.

Aceasta concentrare de forte este totusi privita cu scepticism de o serie de analisti din industrie, care considera ca ar putea fi prea tarziu pentru Motorola sa adopte o asemenea strategie, in conditiile in care compania a fost devansata anul trecut in clasamentul producatorilor mondiali de telefoane mobile de Samsung, iar anul acesta de Sony Ericsson, ajungand astfel pe locul al patrulea, potrivit firmei de cercetare de piata Strategy Analytics. “Pe termen scurt, situatia companiei ar putea sa se inrautateasca si mai mult, mai ales ca ii lipsesc din portofoliu modele de telefoane care sa castige consumatori”, este de parere Mark Sue, analist in cadrul bancii de investitii RBC Capital.

Din punctul de vedere al lui Sanjay Jha insa, obiectivul principal este clar: reducerea cheltuielilor, inclusiv prin stoparea dezvoltarii la nivel regional, care ar necesita investitii suplimentare greu de realizat, mai ales atata vreme cat obtinerea unei finantari necesare este ingreunata de criza din pietele financiare. Desprinderea diviziei de telefonie mobila de grupul Motorola ar fi fost insa o schimbare oportuna, care ar fi putut contribui la dezvoltarea productiei de celulare, insa “am decis amanarea cel mai probabil pana in 2010, tot din ratiuni de costuri”, explica Jha.

“Cu siguranta ca este o dezamagire pentru actionari sa vada ca aceasta separare a afacerilor se amana cu inca un an, dar cred ca si ei se gandesc in fond tot la profitabilitate”, apreciaza Travis McCourt, analist in cadrul companiei de brokeraj si consultanta financiara Morgan, Keegan & Co. Rezultatele din trimestrul al treilea nu au fost deloc multumitoare: Motorola a vandut 25,4 milioane de telefoane mobile, in scadere de la peste 37 de milioane in aceeasi perioada a anului trecut si cu 300.000 mai putine decat Sony Ericsson. Astfel, incasarile companiei din aceasta perioada au scazut cu 31% fata de anul trecut, la 3,1 de miliarde de dolari (2,4 de miliarde de euro), in timp ce pierderea operationala a crescut de peste trei ori, pana la 840 de milioane de dolari (aproape 654 de milioane de euro).

Compania a fost deseori criticata pentru folosirea prea multor sisteme de operare diferite; Sanjay Jha are in plan acum sa se orienteze catre productia de celulare cu doar trei sisteme – platforma proprie P2K, Android de la Google si Windows Mobile de la Microsoft. Efectele se vor simti insa de-abia din a doua jumatate a anului viitor, dat fiind ca Motorola tocmai a renuntat la productia unor telefoane cu Symbian care urmau sa fie lansate in primul semestru din 2009, iar primele modele cu software Android vor fi lasate de-abia in sezonul sarbatorilor de anul viitor.

Un alt aspect de care trebuie sa tina cont conducerea Motorola este mentinerea vanzarilor de telefoane la peste 100 de milioane de unitati anual. “Deja s-au apropiat periculos de mult de acest prag”, considera Neil Mawston, director in cadrul companiei de cercetare de piata Strategy Analytics. Daca numarul telefoanelor vandute ar scadea sub pragul de 100 de milioane, costurile de productie a unui celular ar creste cu 10-20 de procente, calculeaza Mawston.

Jerry Yang, seful Yahoo!, va pleca de la carma companiei imediat ce va fi gasit un inlocuitor, o situatie in care s-a aflat si anul trecut, de partea cealalta a baricadei insa, cand i-a luat locul lui Terry Semel. De asta data, nu pare sa se mai inghesuie nimeni sa preia conducerea.

Aproape imediat dupa ce Jerry Yang, directorul executiv si unul dintre cofondatorii companiei, a anuntat ca urmeaza sa se retraga din functie cand ii va fi gasit un inlocuitor, nenumarate speculatii referitoare la potentialii candidati au inundat Silicon Valley.

“Yahoo! nu are nevoie de un director executiv, ci de un soi de negustor care sa priveasca businessul cu alti ochi si sa fie deschis in fata unor tranzactii si parteneriate care ar putea aparea pe viitor”, este de parere Youssef Squali, analist in cadrul bancii de investitii Jefferies & Co. Sau, altfel spus, are nevoie de un manager capabil sa restructureze compania si sa ia decizii dificile in interesul companiei, dupa cum spune Jeffrey Lindsay, analist la Bernstein.

Roy Bostock, presedintele consiliului de administratie al Yahoo!, a inceput deja cautarea urmatorului director executiv al companiei, cautare de care se va ocupa personal, urmand insa sfaturile companiei de head-hunting Heidrick & Struggles. Miza este enorma, daca ne gandim ca Bostock are misiunea sa gaseasca un manager dispus sa infrunte un grup de actionari si investitori care asteapta rezultate pozitive intr-un timp foarte scurt.

Asa incat mai multi specialisti din industrie sunt sceptici ca Yahoo! va incepe 2009 avand in frunte un nou director executiv, mai ales ca managementul companiei nici nu s-a decis inca daca sa opteze pentru a promova pe cineva din interiorul companiei sau a aduce pe cineva din afara. In primul caz, singurul candidat pentru functie ar fiSusan L. Decker, presedintele companiei, cu amendamentul ca aceasta a fost inva ta celul lui Jerry Yang intr-o perioada in care Yahoo! nu a dat deloc semne de prosperitate.

Dar Decker nu ar fi nici pe departe o alegere rea, mai ales ca stie toate secretele companiei si este apreciata de investitorii de pe Wall Street. Dintre candidatii cu stofa de executivi din exteriorul companiei, Roy Bostock ar putea fi interesat de Jonathan Miller, fostul director executiv al AOL, cunoscut in industrie in special pentru capacitatea de a mentine divizia Time Warner pe linia de plutire chiar si in conditii de restriste. Alte optiuni ar putea fi Meg Whitman, fostul director executiv al eBay, Dan Rosensweig, fost director de operatiuni la Yahoo! sau Peter Chermin, directorul de operatiuni de la News Corp.

Si pe lista ar putea fi si alte nume, mai putin la indemana, precum Kevin Johnson, fost executiv la Microsoft care a devenit recent CEO la Juniper Networks, directorii Google Tim Armstrong sau Jonathan Rosenberg, Frank Biondi, fost director executiv la Viacom, sau John Chapple, fost director executiv la Nextel. Dar inainte de a alege noul sef, conducerea Yahoo! are o decizie mult mai importanta de luat, anume daca vrea sa mentina o companie independenta, urmarind sa dezvolte organic businessul, sau daca accepta ideea ca ea sa fie preluata de o alta companie, cel mai probabil de Microsoft, care prin investitie si management, ar salva Yahoo! de la ananghie.

Mai exact, daca ar prefera prima varianta, conducerea ar trebui sa se uite dupa un manager de genul lui Jerry Yang, dar cu o viziune mai profunda asupra erei 2.0, in timp ce in cazul al doilea, ar finevoie de un om care sa fie exact opusul lui Yang, dupa ce acesta a tinut sa pastreze numele si controlul companiei din ratiuni de orgoliu de fondator. La o prima vedere, compania pare sa incline catre cea de-a doua varianta, in ideea ca un candidat din afara companiei ar veni cu o viziune mai obiectiva asupra viitorului Yahoo! si ar putea gasi solutii pentru problemele de cultura interna.

Acestea se pare ca s-au inmultit in ultimul an, in contextul unei instabilitati constante a locului de munca, al excesului de sedinte interne si al suprapunerii responsabilitatilor in departamente diferite. Din punctul de vedere al lui Jerry Yang, retragerea din functie dupa 17 luni destul de agitate in fruntea companiei pe care a infiintat-o in urma cu 14 ani nu este o decizie luata cu usurinta, din moment ce omul si-a exprimat in mod public dorinta de a ramane in continuare la carma companiei si n-a renuntat decat dupa ce actionarii Yahoo! au inceput sa faca presiuni, speriati ca grupul merge din ce in ce mai prost.

In mod oficial, schimbarea este tratata ca o evolutie naturala, Yang fiind apreciat pentru realizarile din perioada mandatului sau. “De-a lungul ultimului an si jumatate, in ciuda provocarilor extraordinare, Jerry Yang a repozitionat compania si a imbunatatit raportul de venituri si cheltuieli”, declara Ray Bostock in comunicatul oficial al Yahoo!. “Este timpul pentru o schimbare, un director executiv care sa poata duce compania la urmatorul nivel.

Ii suntem insa recunoscatori lui Jerry pentru realizarile sale si ne bucuram ca va pastra o pozitie activa ca membru al board-ului de conducere.” Neoficial, greselile cele mai mari care ii sunt reprosate lui Yang sunt scaderea valorii actiunilor la un minim istoric in ultimii cinci ani si esecul “tranzactiei secolului” cu Microsoft, fostul CEO fiind unul dintre cei ce au respins vanzarea pachetului majoritar de actiuni din companie pentru 47,5 miliarde de dolari (aproximativ 37,4 miliarde de euro).

“De la infiintarea Yahoo! si pana la dezvoltarea companiei intr-un brand global, indispensabil pentru milioane de oameni, am cautat intotdeauna sa fac ce este mai bine”, si-a justificat Jerry Yang deciziile. Nu se stie daca atunci cand vorbeste despre acest bine se refera si la recentul esec al parteneriatului cu Google pentru publicitate online, parteneriat care ar fiadus Yahoo! o crestere a vanzarilor si a profiturilor, incluzand un cash flow de pana la 450 de milioane de dolari (354,6 de milioane de euro) anul acesta, potrivit calculelor departamentului financiar al companiei.

“Cautarea unui nou director executiv este o schimbare pe placul multor investitori ai Yahoo!, mai ales in conditiile in care Yang a fost in spatele celor doua mari esecuri ale companiei din ultimul an – tranzactia cu Microsoft si parteneriatul cu Google”, apreciaza Mark May, analist in cadrul companiei de investitii Needham. Inlaturarea lui Jerry Yang de la conducerea Yahoo! ar putea fi, in opinia lui May, o incercare a conducerii companiei de a pregati reluarea negocierilor cu Microsoft pentru vanzarea unui pachet majoritar de actiuni.

“Dar inlocuirea lui Yang reflecta de fapt toate promisiunile neindeplinite pe care le-a facut pe vremea cand refuza cu vehementa ofertele Microsoft, nemultumind astfel investitorii si conducerea prin strategia adoptata”, considera Youssef Squali de la Jefferies & Co. Investitorii Yahoo! spera ca inlocuirea lui Yang ar atrage Microsoft inapoi la masa negocierilor, dupa ce cele cateva incercari de anul acesta au esuat. “Schimbarea deschide usile pentru o tranzactie cu Microsoft, Yahoo! putand sa analizeze mai atent alternativele strategice pe care le are”, comenteaza Sandeep Aggarwal, analist in cadrul companiei de servicii financiare Collins Stewart.

Discutiile dintre Microsoft si Yahoo! desfasurate pe parcursul mai multor luni s-au incheiat prin retragerea definitiva a ofertei din partea Microsoft in urma refuzurilor repetate ale Yahoo!. N-a dus la nimic revolta actionarilor, in frunte cu finantistul Carl Icahn, care ar fivrut sa-l inlature de atunci pe Yang de la conducere si sa duca la bun sfarsit o tranzactie care le-ar fiadus profituri uriase, dat fiind ca actiunile Yahoo! erau in acea perioada supraevaluate.

In opinia lui Rob Enderle, analist in domeniul tehnologiei, daca Yang nu ar fi fost unul dintre fondatorii Yahoo!, ar fi fost inlocuit inca de pe cand se discuta oferta de cumparare. “Esecul tranzactiei cu Microsoft a fost probabil picatura care a umplut paharul pentru investitorii Yahoo!”, conchide Ted West, directorul executiv al companiei de publicitate online LookSmart. “Nu stiu daca exista vreo metoda prin care sa fie evitata inlocuirea lui Yang.”

Explicatia lui Yang a fost ca strategia sa a fost gandita sa demonstreze ca valoarea Yahoo! ar fi fost mai mare decat pretul primit de la Microsoft, dar el n-a luat in calcul problemele iminente la nivelul economiei mondiale. Desi conducerea Microsoft nu mai pare deloc interesata sa cumpere Yahoo!, unele voci din piata sunt de parere ca intr-un final tranzactia va avea loc. Steve Ballmer, directorul executiv al Microsoft, a afirmat ca nu mai are niciun interes sa inainteze o oferta pentru preluarea Yahoo!, cu toate ca a lasat de inteles ca ar cumpara afacerea de cautare online a companiei, optiune care din punctul de vedere al mai multor analisti din industrie ramane cea mai atractiva in conditiile actuale.

Pe de alta parte, dezinteresul afisat de Ballmer ar putea face parte dintr-o strategie prin care spera ca va putea negocia un pret mai mic pentru achizitia companiei atunci cand aceasta va gasi vanzarea drept singura varianta posibila. “Pentru Yahoo!, toate problemele cu care se confrunta acum nu sunt altceva decat inceputul sfarsitului”, crede Eric Jackson, unul dintre actionarii Yahoo!, care este insa convins ca Microsoft va reveni pentru a face o noua oferta de preluare, mai ales ca acum tranzactia s-ar face la un pret mult inferior celor oferite pe parcursul ultimului an.

Paradoxal, Yang se afla acum in pozitia lui Terry Semel, fostul director executiv al companiei, pe care il inlocuise in urma cu mai bine de un an si jumatate, perioada in care actiunile Yahoo! nu au mers decat in jos. In ultimele zece luni, actiunile companiei s-au prabusit pana la putin peste 10 dolari (7,9 euro), in conditiile in care in ianuarie erau cotate la 19 dolari (aproximativ 15 euro), iar oferta generoasa a Microsoft evalua o actiune la 33 de dolari (26 de euro).

Actionarii sunt insa optimisti ca noua conducere va putea opri aceasta scadere. La o privire de ansamblu, mandatul in sine al lui Jerry Yang ca director executiv este considerat de multi specialisti din industrie un esec in ciuda initiativelor bune, dar palide in lumina nereusitelor, pe care le-a avut managerul. “Toata lumea stie prea bine ca am avut dintotdeauna sange mov”, face Yang referire la culoarea reprezentativa a companiei, sugerand astfel de ce nu a fost incantat nici de amestecul de identitate cu Microsoft si nici de o incuscrire cu AOL.

Yahoo! a fost de mai multa vreme in discutii pentru preluarea afacerii AOL de la Time Warner, negociere care pare ca nu va ajunge insa nicaieri prea curand, pe motivul divergentelor asupra pretului. Cert e ca lui Yang personal, perioada in care a ocupat pozitia cea mai inalta in ierarhia Yahoo! i-a distrus neasteptat de rapid reputatia de vizionar al internetului, castigata intr-un deceniu si jumatate.

Este o lectie cat se poate de amara pentru toata industria online si un precedent trist pentru viitorul sef al Yahoo!, caruia nu i se mai cere sa aiba grija de sangele mov al unui monstru sacru al internetului, ci doar sa puna pe picioare o companie ca oricare alta. Sau macar s-o vanda bine.

Blogul si-a facut loc cu rapiditate pe lista must-have-urilor catorva milioane de oameni din lumea-ntreaga. Privit fie ca o modalitate de autocunoastere, prin asternerea gandurilor pe hartia electronica, fie ca o unealta de marketing sau o metoda de a-ti face cunoscuta munca, blogul nu mai este un secret pentru nimeni.

Virginia Postrel este unul dintre exemple. Scriitoare si critic cultural, Postrel examineaza economia ascunsa a societatii moderne, analizand critic ideile din spatele marsului progresului. Ea priveste cultura prin lentilele economiei si viceversa – cautand sa descopere actorii ascunsi si atitudinile care ne conduc pe noi, oamenii, la actiunile pe care le intreprindem sau alegerile pe care le facem. Scrie frecvent pentru The Atlantic si Forbes, si este autoarea mai multor carti, printre care “Substanta stilului” si “Viitorul si inamicii lui”. Viitoarea sa carte va fi despre tot ce denumim generic “glamour”; ea analizeaza topica blogului “Deep Glamour” (www.deepglamour.net). Blogul ei personal, actualizat frecvent si foarte bine cotat, se numeste Dynamist (www. dynamist.com/weblog), ce reprezinta o sectiune din propriul ei site pe care Postrel l-a delimitat in 8 sectiuni ce contin articole scrise in diverse publicatii, articole aparute despre ea in media sau diversele sale studii despre economie, viitor sau “glamour”.

Editorialist cu acte in regula 
Pentru The Atlantic scrie lunar un editorial despre “Culture & Commerce”, iar pentru revista Forbes scrie patru editoriale pe an. Vreme de sase ani a fost editorialist economic pentru The New York Times, la sectiunea economica, ultimul sau editorial fiind publicat in 2006. Tot in acel an, a donat un rinichi prietenei sale Sally Satel, psihiatru de profesie si cercetator la American Enterprise Institute. Dupa aceasta experienta, Postrel a devenit un purtator de cuvant pentru donatorii vii de organe si lupta pentru reforma legilor federale ce interzic plata sau altfel de “consideratie valorica” pentru donatorii de organe. Astfel, Postrel scrie frecvent despre acest subiect incercand sa atraga atentia opiniei publice si a celor care pot schimba ceva in aceasta privinta. Este un speaker popular pentru grupuri care vin din mediul de afaceri, din design sau mediul academic si este reprezentata personal de compania Leigh Bureau, cel mai mare birou de speakeri premium din lume. Printre cei pe care ii mai reprezinta acest birou se numara si Paul Krugman, castigatorul premiului Nobel pentru economie in 2008. Postrel a tinut discursuri pe diferite teme la World Luxury Congress, la TED (www.ted.com/ index.php/talks/virginia_postrel_on_glamour.html), o conferinta anuala care ii reuneste pe cei mai fascinanti oameni din lume si ii convinge sa povesteasca in 18 minute despre vietile lor, sau la Institutul american de Arte Grafice. Printre cei care au participat de-a lungul anilor la conferintele organizate de TED (TED a luat nastere in 1984 ca o conferinta al carei scop era sa aduca impreuna oameni din cele trei lumi) au fost Al Gore si Bill Clinton.

Biografie impresionanta
Din iulie 1989 si pana in ianuarie 2000, Postrel a fost editor al revistei Reason. Sub conducerea ei, Reason a fost selectata ca finalista pentru premiile National Magazine, cea mai mare distinctie din industrie, pentru eseurile din 1993 si pentru interesul pentru jurnalism in 1996 si 1998. Tot ea a fondat si Reason Online (www. reason.com), website-ul revistei, in 1995. Postrel a mai fost editorialist si pentru suplimentul de tehnologie al revistei Forbes, Forbes ASAP, si pentru D Magazine, revista orasului Dallas. Face parte din conducerea Fundatiei pentru Drepturi Individuale in Educatie si este unul dintre colaboratorii Institutului Hoover al Universitatii Stanford. Postrel a primit de doua ori premiul Gerald Loeb, pentru jurnalism de exceptie in domeniile economic si financiar, in urma editorialelor sale din revista Reason. In 1995, a primit Premiul Asociatiei de Presa Mencken, tot pentru un editorial in aceeasi Reason, iar in 2002 a primit premiul din partea Clubului de Presa din Dallas pentru un articol din D Magazine. Inainte de a deveni directorul editorial al revistei Reason, Postrel a fost reporter pentru The Wall Street Journal. A absolvit Universitatea Princeton, fiind licentiata in literatura engleza, iar acum este casatorita cu un economist si profesor de strategii economice si traieste in Los Angeles.

Despre Deep Glamour

Deep Glamour exploreaza magia acestui termen in toate manifestarile sale, de la filme la fashion, de la advertising la real estate, politica sau sport. Un site care propune subiecte din toate domeniile existente, in incercarea de a defini acest termen folosit mult prea des de toata lumea, ajungand sa fie un trend si in domenii in care aparent cuvantul (sau curentul) “glamour” nu isi are locul. Virginia Postrel a pornit de la acest site pentru studiul ei despre ce inseamna glamour, una dintre primele dezbateri pe aceasta tema fiind in cadrul conferintei TED din acest an, in care Postrel a fost invitata ca speaker.

Din postura de deschizator de drumuri, e inevitabil sa nu castigi o buna parte din piata, dar si sa fii asaltat de zeci de concurenti care vor sa-ti calce pe urme. Cam asta se intampla acum cu Biz Stone, fondatorul Twitter, care trebuie sa gaseasca armele potrivite impotriva armatei de site-uri clona.

In fiecare dimineata, inainte de a pleca la birou, Mary Jones, o avocata din New Orleans, isi verifica e-mailul, citeste presa economica si intra in reteaua de microblogging Twitter. Desi este mai mereu grabita, Jones nu pleaca niciodata spre birou inainte de a-si informa prietenii de pe Twitter ce program are in ziua respectiva.

“Prin Twitter, cei care ma cunosc pot avea acces la detaliile vietii mele de zi cu zi”, spune Mary Jones, mentionand insa ca are intotdeauna grija ca mesajele care o privesc strict pe ea sa poata ficitite numai de un grup restrans de persoane. Lansat in urma cu doi ani de zile, Twitter reprezinta o modalitate rapida de a informa membrii familiei, prietenii si colegii despre activitatile din anumite momente ale zilei, intr-un mesaj care nu depaseste 140 de caractere, mai putine decat incap intr-un mesaj obisnuit pe telefonul mobil.

“Pentru ca numarul de caractere este limitat, nu iti ia mult timp sa compui mesajul pentru microblog si, la fel ca in cazul chat-ului, poti raspunde imediat si poti avea discutii cu mai multe persoane in acelasi timp”, spune Henning Behme de la revista informatica iX, care apare la Hanovra. “Mi-ar fi foarte greu sa renunt sau sa inlocuiesc Twitter cu un alt serviciu similar, pentru ca aici sunt majoritatea prietenilor mei”, sustine Mary Jones.

Afirmatia ei e si un raspuns indirect la faptul ca in ultimele cateva luni, numarul de servicii online de microblogging, similare Twitter, a explodat. In martie, spre exemplu, dezvoltatorii de la Fuzz Artists, o companie care concepe aplicatii software dedicate industriei muzicale, s-au gandit sa creeze un Twitter pentru muzica.

“Lucram la un software prin care artistii independenti sa-si poata distribui online melodiile si am remarcat ca programatorii petreceau foarte mult timp pe Twitter”, explica Jeff Yasuda, directorul executiv al Fuzz Artists, cum i-a venit ideea retelei de microblogging Blip.fm. Pownce, Jaiku si Friendfeed sunt cateva dintre exemplele de microbloguri lansate in ultima perioada in limba engleza. Au aparut si variante in alte limbi, ca Frazr, Wamadu si Niimo, unde utilizatorii pot scrie mesaje scurte in limba germana.

Desi au aparut numeroase alte site-uri de microblogging, “Twitter ramane cel mai popular din lumea microbloggingului si are suficient potential pentru a deveni noul serviciu digital de comunicare in anii ce urmeaza”, sustine Behme. “In viitor, este posibil ca verbul to twitter sa se gaseasca in dictionar, asa cum s-a intamplat si cu verbul to google”, afirma jurnalistul german.

Interesul mai multor antreprenori de a intra pe nisa Twitter pare insa nejustificat din punctul de vedere al multor specialisti din domeniu, in conditiile in care, desi este folosit de 3,2 milioane de utilizatori, potrivit serviciului de monitorizare TwitDir, serviciul de microblogging nu are in acest moment un model de business viabil. Nici Twitter si nici cele mai multe dintre site-uri clona nu genereaza venituri, nici macar din publicitate online, iar problema este ca nici nu stiu cum sa schimbe aceasta situatie.

“Asemenea retelelor de telefonie sau internetului, valoarea businessului Twitter creste odata cu marirea numarului sau de utilizatori, deci cresterea se afla in topul prioritatilor Twitter”, explica Evand Williams, directorul executiv al companiei Twitter, cu sediul in San Francisco. “Daca am fi pierdut timpul sa scoatem bani de pe urma serviciului, el nu ar fi avut aceeasi calitate pe care o are acum si implicit nici acelasi numar de utilizatori”, continua Williams.

Directorul executiv al Twitter aminteste ca nici motorul de cautare Google, la fel ca si Twitter, nu a avut venituri la inceput, pana in momentul in care a descoperit un model de publicitate specific. Iar serviciul de microblogging exploreaza totusi diferite posibilitati de a genera venituri, una dintre posibilitati fiind introducerea, la inceputul anului viitor, a unei taxe pentru companiile care vor sa utilizeze serviciul ca pe un canal oficial de discutii cu clientii lor.

Site-urile ce vor sa concureze Twitter sunt si ele in cautarea unui model de business. De fapt, majoritatea lor spera chiar sa o ia inaintea popularului serviciu pe care-l concureaza si sa monetizeze mai rapid interesul utilizatorilor pentru microblogging. Yammer, spre exemplu, o copie a lui Twitter cu aproximativ 60.000 de utilizatori, a inceput sa aiba incasari la numai sase saptamani de la lansare. “Descoperirea unei modalitati de a face bani a fost o prioritate pentru Yammer”, spune David Sacks, directorul executiv al site-ului dedicat exclusiv companiilor.

In acest moment, Yammer este folosit de angajati din cadrul Cisco Systems, Xerox si Hewlett-Packard, companii care platesc pentru a-si putea crea propria retea privata de microblogging. “Pe internet sunt aproximativ 1,4 miliarde de potentiali clienti ai retelelor de microblogging si e imposibil ca toti sa utilizeze Twitter in mod exclusiv”, isi da cu parerea programatorul software Evan Prodromou, care a lansat Identi.ca, un site asemanator lui Twitter, la inceputul acestui an.

Spre deosebire de Twitter, care functioneaza doar in engleza si japoneza, Identi.ca poate fifolosit in 30 de limbi, dupa cum subliniaza Prodromou. Sesizand viteza cu care se extinde fenomenul de microblogging, marile companii de pe internet au inceput, la randul lor, sa reactioneze.

Spre exemplu, Google a achizitionat recent site-ul de microblogging Jaiku. Site-ul continua sa functioneze sub tutela celui ce l-a creat, Jyri Engestrom, dar Google a decis sa-l integreze intre retelele sale sociale, Orkut sau serviciul de mesagerie instantanee Google Talk. “Google nu e singura companie importanta care va incepe sa integreze microblogging-ul in serviciile proprii”, apreciaza Dan Thornton, director in cadrul companiei britanice Bauer Media.

“Vom vedea cum marile retele sociale precum Facebook sau MySpace incep sa integreze microblogging-ul, sub o forma sau alta, pe paginile lor de internet.” De fapt, Facebook a facut deja un prim pas in acest sens. Desi are integrata pe paginile sale o sectiune de genul Twitter, reteaua sociala a lui Mark Zuckerberg a facut recent o oferta de preluare pentru popularul site de microblogging, potrivit unor surse apropiate situatiei, care au preferat sa-si pastreze anonimatul.

Negocierile dintre cele doua companii au inceput la jumatatea lunii octombrie, dar au fost abandonate brusc in urma cu cateva saptamani din cauza faptului ca Twitter si Facebook nu au reusit sa se inteleaga asupra pretului de vanzare. In opinia conducerii Facebook, reteaua de microblogging ar valora 500 de milioane de dolari (aproape 390 de milioane de euro), un pret deloc de neglijat, mai ales ca Twitter este o afacere care nu genereaza inca niciun fel de venit si nici nu are inca un model de business definit.

Problema a fost insa faptul ca Facebook a facut aceasta oferta urmarind sa plateasca pro prietarilor Twitter pretul in actiuni si nu cu bani gheata, ceea ce se pare ca a starnit o adevarata controversa in randul managerilor celor doua companii. Mai exact, Facebook a oferit Twitter un anumit numar de actiuni care ar valora 500 de milioane de dolari, pe baza evaluarii retelei la 15 miliarde de dolari (11,6 miliarde de euro) in urma vanzarii unui pachet de 1,6% din actiuni catre Microsoft pentru 240 de milioane de dolari (187 de milioane de euro).

Conducerea Twitter a incercat sa obtina insa un numar mai mare de actiuni, sugerand ca actiunile Facebook sa fie evaluate la un pret mai mic, mai apropiat de valoarea de 5 miliarde de dolari (3,9 miliarde de euro) atribuita retelei de mai multi specialisti din piata, potrivit AllThingsD, site de stiri aflat sub umbrela Wall Street Journal. Cu alte cuvinte, la o valoare mai mica a Facebook, Twitter ar fiputut obtine mai multe actiuni in limita valorii de 500 de milioane de dolari decat in cazul evaluarii Facebook facute de Microsoft.

Insa planurile Facebook au fost mai degraba sa ofere un anumit numar de actiuni pentru Twitter, reprezentand 3,33% din totalul actiunilor retelei, si nu o suma anume, situatie in care valoarea Twitter ar fiscazut de trei ori, la 150 de milioane de dolari (peste 116 milioane de euro) – un pret prea mic, in opinia conducerii Twitter.

“Daca Facebook pune pe masa actiuni in valoare de 500 de milioane de dolari pentru a cumpara Twitter, primul lucru pe care il faci este sa vezi daca asta este valoarea reala a actiunilor”, declara recent Chris Sacca, un investitor al retelei de microblogging, in cadrul unei intalniri cu investitorii in Marea Britanie. Refuzul din partea Twitter reflecta totodata faptul ca investitorii si executivii Twitter prefera sa astepte pana cand va figasit un model de business eficient.

In aceasta situatie, evaluarea Twitter ar fi facuta nu numai in functie de popularitatea sa in randul utilizatorilor, ci si luand in calcul veniturile pe care le genereaza, conducerea retelei de microblogging sperand astfel sa obtina un pret cu mult mai mare decat cel oferit de Facebook. Sau poate chiar sa se decida sa pastreze serviciul, dezvoltandu-l in dependent, daca modelul de business se dovedeste a fio optiune mai rentabila decat vanzarea.

Pe de alta parte, sa accepte o oferta de genul Facebook, in care pretul ar fi platit in actiuni, nu este tocmai in interesul Twitter. In fond, Facebook ar avea un foarte mare avantaj in urma unei asemenea tranzactii, capatand acces la un mediu social interesant si mai ales la moda, in timp ce Twitter si-ar pierde identitatea prin integrarea in Facebook, chiar daca ar avea potentialul sa fie accesat de un numar mult mai mare de utilizatori.

O alta problema a fuziunii Twitter cu Facebook ar fi totodata si diferenta foarte mare intre filozofiile de business ale celor doua companii, dar si intre planurile lor legate de monetizare. Un potential plan al Twitter ar fi sa perceapa o taxa companiilor doritoare sa foloseasca reteaua de microblogging – o notiune ce pare sa se bata cap in cap cu strategia Facebook, care nu este deloc o retea de comunicare de business si nici nu pare sa-si doreasca o competitie cu retele specializate de genul LinkedIn.

Pana la sfarsitul saptamanii trecute, negocierile nu erau confirmate de conducerea celor doua companii. Confruntat cu aceste informatii “scapate” in piata, Biz Stone, cofondatorul Twitter, a sugerat ca reteaua de microblogging prefera sa ramana independenta si sa se concentreze pe dezvoltarea comunitatii de utilizatori si a modelului de business. Cat despre oficialii Facebook, ei n-au facut niciun comentariu pe marginea posibilei tranzactii.

Lansarea unui serviciu 100% romanesc de mesagerie online si telefonie prin internet a starnit valuri in comunitatea online din Romania. Fapt e ca in doar cateva zile, Alonia a depasit asteptarile, atat din punctul de vedere al numarului de utilizatori, cat si al incasarilor.

“L-am testat si parerea mea este ca merge bine. Ce ma incanta foarte tare este ca pot suna de pe calculator in retele fixe la tarife bune. Cunoasteti alte aplicatii de genul acesta care sa practice preturi mai mici pentru Romania?”, comenta la inceputul saptamanii trecute marius_i pe paginile unui cunoscut blog romanesc, dupa lansarea serviciului de mesagerie online si telefonie prin internet Alonia. “Mie nu-mi place. Mai au mult de lucrat la el daca vor sa fie macar o alternativa la Yahoo! Messenger”, suna un alt comentariu, scris de aLiN, legat de acelasi subiect.

Desi parerile privind aparitia unui serviciu romanesc de genul Yahoo! Messenger sau Skype raman impartite, cert este ca aproape 20.000 de persoane au incercat Alonia in primele cateva zile de la lansare, pentru a-si putea face o impresie. “Reactia oamenilor a fost ca un tsunami, iar impactul lansarii a fost incredibil, judecand dupa numarul de utilizatori care au descarcat pana acum aplicatia, in conditiile in care asteptarile noastre sunt de 30.000 pentru primul an”, spune Roxana Patrascu, directorul de dezvoltare al Media Sat, compania care a dezvoltat Alonia. Media Sat, detinuta in proportie de 50% de grupul MediaPro (din care face parte si Publimedia, editorul BUSINESS Magazin) si de compania Computerland, este unul din cei mai mari operatori privati pentru servicii de comunicatii prin satelit, furnizand servicii de broadcasting prin satelit, internet, telefonie alternativa, call center si retele de calculatoare.

Dezvoltarea aplicatiei (numele ii vine de la combinatia AloRomania) a inceput acum mai bine de un an, cu o echipa formata din 10 specialisti si o investitie totala de 400.000 de euro, dupa cum spune Liviu Gheorghe, directorul general al Media Sat. Rezultatul este un serviciu care poate fi folosit pentru comunicarea pe internet, utilizatorii putand comunica prin Alonia atat cu cei ce folosesc orice alt sistem de mesagerie instant (Yahoo! Messenger, Google Talk, MSN si AIM), cat si prin sistemul de telefonie prin internet, similar cu cel al popularului serviciu Skype. Concret, utilizatorii pot cumpara credit si pot folosi Alonia pe post de telefon, mai ales ca li se aloca si un numar de telefon in reteaua Media Sat, pentru a putea fi apelati pe computer din retelele de telefonie fixa sau mobila. Apelurile catre alti utilizatori Alonia sunt gratuite, insa exista si posibilitatea apelurilor in retele de telecomunicatii, pentru 1,5 eurocenti pe minut in retelele fixe nationale, intre 5,9 si 7,3 eurocenti pe minut in retelele de telefonie mobila din Romania si 2 eurocenti pe minut in anumite retele fixe internationale, precum cele din Spania, Italia, Franta, SUA sau Canada. Tarifele sunt mai mici decat cele din oferta unora dintre operatorii din Romania.

“Romanii aveau nevoie de un asemenea serviciu, mai ales ca tarifele aferente Skype sau Yahoo! sunt mari”, apreciaza directorul de dezvoltare al Media Sat. Skype, spre exemplu, taxeaza consumatorii romani care vor sa apeleze un numar de telefon mobil din Romania cu 23,6 eurocenti pe minut, in timp ce un apel in retelele fixe este de aproximativ 10 eurocenti pe minut. Prin Yahoo! Messenger, tarifele sunt de 21,3, respectiv 7,8 eurocenti pe minut. Creditul care poate fi achizitionat online, plata facandu-se cu un card bancar, sau prin SMS pentru clientii Orange, este deocamdata singura sursa de venit pentru proprietarii Alonia. “Si in aceasta privinta ne-au fost depasite deja asteptarile. Ne gandeam pentru inceput la venituri de 40.000 de euro in primul an, dar am ajuns in numai trei zile la 1.400 de euro, ceea ce inseamna ca va trebui sa ne revizuim obiectivul”, spune Roxana Patrascu. In ce priveste modelul de business bazat pe publicitate, dezvoltatorii Alonia sustin ca pentru inceput acesta nu face parte din planuri. Primii pasi ar fi ca serviciul de comunicare online sa ajunga la o baza sustenabila de utilizatori, care sa aduca in mod constant venituri din telecomunicatii, poate chiar mai mari decat cele din segmentul telefoniei traditionale, atunci cand va ajunge la maturitate.

“Planurile noastre imediate sunt sa dezvoltam Alonia ca serviciu integrat si sa adaugam functionalitati noi pe baza cerintelor consumatorilor”, precizeaza Liviu Gheorghe. Deocamdata, integrarea pare sa fie cuvantul cel mai important: faptul ca pe langa serviciul de mesagerie online ofera si unul de telefonie prin internet ar trebui sa permita Alonia sa se diferentieze in raport cu alte asemenea servicii, precum LuxMail sau WebContact.

Succesul Twitter a stimulat crearea de site-uri asemanatoare, care spera sa aiba acelasi gen de popularitate ca platforma de microblogging. Un astfel de site este si Cirip.ro.

Lansata in luna martie a acestui an si dezvoltata de catre Timsoft, companie care ofera cursuri online si servicii de consultanta cu sediul in Timisoara, platforma de microblogging Cirip.ro contine o serie de facilitati cu aplicabilitate in educatie si business, care nu se gasesc la alte site-uri de acest gen, potrivit lui Carmen Holotescu, director in cadrul Timsoft si coordonator in dezvoltarea proiectului Cirip.ro. “Spre deosebire de alte platforme de microblogging, aceasta permite atasarea de obiecte multimedia la mesajele text, trimiterea de mesaje video in direct si crearea de grupuri publice si private”, spune Holotescu.

Utilizatorii Cirip.ro pot sa trimita mesaje care contin, la fel ca si cele trimise de pe Twitter, un numar maxim de 140 de caractere. Pe langa mesajele text, utilizatorii pot trimite si mesaje video sau audio sau fisiere cu imagini ori inregistrari audio sau video. “Numarul de mesaje trimise zilnic este de ordinul sutelor”, sustine Carmen Holotescu. Mesajele trimise sunt publice sau destinate exclusiv membrilor de grupuri publice sau private de discutii.

Platforma de microblogging, in care s-au investit initial 10.000 de euro, are acum aproximativ 10.000 de vizitatori unici pe luna. La opt luni de la lansare, numarul celor care si-au facut cont este de 1.200, media fiind de 150 de utilizatori noi pe zi, conform lui Carmen Holotescu. “Putem compara numarul utilizatorilor Cirip.ro cu cei 400 de utilizatori romani care existau pe Twitter la inceputul anului 2008, la doi ani de la lansarea serviciului; numarul romanilor de pe Twitter a ajuns acum la 2.500”, spune Carmen Holotescu. “Numarul de utilizatori activi, care scriu regulat, este insa apropiat pe cele doua platforme.”

Blogerii care nu au activat un serviciu de internet pe telefonul mobil pot scrie pe blogul personal sau pe microblogul Twitter si prin intermediul unui simplu SMS.

“Smsnow.ro a fost creat in special pentru bloggeri, iar in mare parte este utilizat pentru publicarea de mesaje pe popularul site Twitter.com”, spune Dragos Panoiu (24 de ani) despre serviciul prin care utilizatorii pot publica pe blog prin intermediul mesageriei text, argumentand prin aceea ca serviciul similar al Twitter nu ofera decat un numar international unde poate fi trimis SMS-ul, care de altfel costa destul de mult.

Lansat la finalul anului trecut, Smsnow.ro este este singurul serviciu de acest gen din Romania, potrivit lui Panoiu, si este accesat zilnic de aproximativ 200 de utilizatori. Pe numarul de telefon folosit pentru trimiterea SMS-urilor care actualizeaza un blog personal (0723SMSNOW) sunt trimise in jur de 20 de mesaje pe zi.

“Pentru a creste numarul de vizitatori, voi incepe cat de curand o campanie publicitara pe internet”, spune fondatorul site-ului, fara a da detalii despre costurile implicate. Pentru a putea folosi serviciul, utilizatorii trebuie sa se inregistreze pe site, specificand numarul de telefon si adresa paginii personale unde va fi publicat continutul SMS-urilor. In ce priveste costurile, nu exista nicio taxa de utilizare a serviciului, utilizatorii platind numai tariful normal aferent trimiterii unui SMS in reteaua de telefonie mobila Vodafone, tarif care depinde de fiecare operator de telecomunicatii in parte, explica Dragos Panoiu.

“Investitia initiala in dezvoltarea Smsnow.ro a fost in jur 1.000 de euro, o cheltuiala nu foarte mare pentru lansarea unui site, iar lunar costurile sunt destul de mici”, spune Panoiu, adaugand ca daca se vor ivi investitori sau persoane interesate de cumpararea site-ului, este deschis la negocieri.

Serviciul Streetview al Google, care da posibilitatea unor calatorii virtuale prin varii orase, incepe sa aiba concurenti locali: Kartamania.ru in Rusia, Visual.paginegialle.it in Italia, Gothere.sg in Singapore sau Norc.ro in Romania.

Lansat in urma cu un an si jumatate de compania romaneasca eXtreme Soft Group, Norc.ro este un proiect similar cu Streetview al Google si are la baza sistemul de fotografiere la nivel de strada. In prezent, site-ul ofera posibilitatea unor tururi virtuale in orase din Romania, Polonia, Austria, Slovacia si Cehia.

“In acest moment, site-urile noastre permit doar plimbari virtuale prin orasele pe care am reusit sa le acoperim, pe baza sistemului de navigare intre panorame succesive”, a declarat Lucian Neagu, unul din cei cinci asociati ai companiei eXtreme Soft Group si fondatorul Norc.ro. “Pentru acest an insa ne-am propus sa marim semnificativ aria de acoperire”, spune el, precizand ca in cazul Romaniei, pe langa cele 12 orase accesibile acum se vor mai adauga alte 10-12 orase.Pentru a realiza imaginile cu strazile din orasele respective, dezvoltatorii site-ului au folosit patru masini, cu care noua persoane au colindat timp de cateva luni tarile in care acum exista acoperire. “Bugetul pentru tehnologia de captare a imaginilor panoramice care a fost dezvoltata de noi face parte din investitia initiala a site-ului, care a fost de cateva sute de mii de euro”, afirma Lucian Neagu.

In fiecare zi, Norc.ro este accesat de aproximativ 22.500 de utilizatori, sustine Neagu, desi faza beta in care se afla site-ul isi spune cuvantul, nu rare fiind situatiile in care acesta nu se incarca. “In ce priveste diferentele fata de alte site-uri, acestea vor aparea in momentul in care vom pune la dispozitia utilizatorilor noi facilitati”, a spus Lucian Neagu, estimand ca aceasta se va intampla incepand cu luna martie.

Spre sfarsitul acestui an, utilizatorii Google vor putea beneficia de un program prin intermediul caruia vor putea sa vada online cata electricitate consuma daca dau cu aspiratorul la sase dupa-amiaza sau daca lasa becurile aprinse toata noaptea.

Noul produs, numit PowerMeter, a fost creat cu scopul de a-i determina pe utilizatori sa reduca consumul de energie electrica. “Daca 5,3 milioane de oameni ar folosi PowerMeter si fiecare ar reduce consumul de energie cu 10%, ar putea economisi energie electrica echivalenta cu un gigawatt – destul de mult pentru a furniza energie unui oras mare”, sustine Kirsten Olsen Cahill, manager de programe la Google.org. Conform lui Olsen, pentru a trimite datele referitoare la consumul de energie catre utilizatori, Google colaboreaza cu furnizori de utilitati si cu companii din domeniul tehnologic. Unul dintre acesti parteneri este Silver Spring Networks, companie cu sediul in Silicon Valley care furnizeaza tehnologie pentru reteaua nationala de electricitate.

In momentul de fata, Google testeaza produsul cu ajutorul a 30 de angajati si spera sa il extinda in urmatoarele saptamani la peste 200. In ce priveste veniturile, Google inca nu are planuri concrete in a face bani din PowerMeter, precizeaza Cahill. “Insa este vorba de un produs care poate sa aduca mai multi utilizatori pentru Google, mai ales ca va putea fi accesat gratuit.”

Cu toate ca, prin intermediul PowerMeter, Google afirma ca incearca sa reduca utilizarea de energie electrica la nivel global, compania ramane expusa criticilor in ce priveste consumul propriu de electricitate. Cea mai mare parte din energia consumata de Google este utilizata in centrele de date ale companiei, motiv pentru care, cu scopul de a-si reduce costurile, compania le-a amplasat langa reteaua hidroenergetica Columbia River din Washington. Insa numai serverele calculatoarelor companiei consuma, dupa unele esti¬mari, aproape 2% din totalul de energie electrica generat de Statele Unite.

Membrii retelelor sociale precum Facebook sau MySpace sunt atrasi de perspectiva de a sustine, prin intermediul acestor retele, diverse cauze umanitare. Aplicatiile pentru donatii in folosul animalelor agresate sau al luptei cu incalzirea globala sunt accesate zilnic de zeci de mii de oameni.

„Facebook Causes si Save Darfur au lansat petitia pentru campania de stopare a crimelor in regiunea Darfur din Sudan. Daca esti utilizator Facebook Causes, poti sa accesezi si sa semnezi petitia, iar celor care reusesc sa obtina 100 de semnaturi, Save Darfur le ofera cadou un tricou ca recompensa.”

Acesta era mesajul transmis de cea de-a treia invitatie de a participa la o cauza umanitara pe care a primit-o tanarul de 18 ani Christopher Chan din San Francisco, in urma cu doi ani, de la un prieten din Mexic, prin intermediul aplicatiei Causes din cadrul platformei Facebook. In momentul in care a primit invitatia, comunitatea celor ce aderasera la campania online avea deja 18.500 de membri si primise donatii in valoare de peste 3.000 de dolari (2.312 euro).

“Pentru a ajuta la ameliorarea situatiei din Darfur am trimis si eu invitatia la cei 200 de prieteni pe care ii am si am donat 10 dolari”, a spus Christopher. La fel ca el, zeci de mii de oameni acceseaza zilnic Facebook Causes, o aplicatie a retelelor sociale Facebook si MySpace, lansata in 2007 cu o investitie de 7,3 milioane de dolari si care are ca scop obtinerea de donatii pentru fundatii de caritate si organizatiile non-profit. Aplicatia Causes a fost fondata de catre Joe Green si Sean Parker, partener al companiei americane Founders Fund si cel care a participat la crearea companiilor Facebook, Napster si Plaxo. “Am creat aplicatia Facebook Causes cu scopul de a raspandi ideea de altruism”, a declarat Joe Green, care precizeaza ca aplicatia va ramane gratuita pentru utilizatori, iar sursa principala de venit va fi reprezentata de publicitatea postata pe site.

“Aplicatia Facebook Causes reprezinta o evolutie naturala a retelelor sociale”, sustine el. La momentul lansarii aplicatiei, Sean Parker anticipa ca aceasta va avea succes in mare parte gratie faptului ca jumatate dintre utilizatorii Facebook petrec in medie pe site mai mult de o ora zilnic. In primul an de la lansare, aplicatia Facebook Causes a inregistrat 12 milioane de utilizatori, care lupta pentru mai mult de 80.000 de cauze filantropice la nivel mondial. Pana acum, de pe urma donatiilor facute de utilizatori s-au strans peste 2,5 milioane de dolari (1,9 milioane de euro) pentru fundatiile de caritate si pentru organizatiile non-profit. Spre exemplu, anul trecut, pentru stoparea violentei impotriva copiilor, un numar de 2.300.000 de utilizatori au donat in jur de 22.400 de euro, iar pentru drepturile animalelor au fost donati aproximativ 30.000 de euro din partea a 2.305.000 de utilizatori.

In afara de Darfur, celelalte doua cauze pentru care tanarul Christopher Chan a primit invitatie sunt abolirea pedepsei cu moartea si stoparea incalzirii globale. Cine are astfel de idei? Principalii fondatori ai comunitatilor care sustin diverse cauze sunt insisi utilizatorii Facebook. In fiecare zi, aplicatia Causes e accesata pe Facebook de 60.000 de oameni, iar aplicatia asemanatoare de pe MySpace are 25.000 de vizitatori.

Cu toate ca platforma Facebook, care se lauda cu 150 de milioane de utilizatori la nivel mondial, se adreseaza tuturor categoriilor de varsta, majoritatea celor interesati de aplicatia Causes sunt tineri pana in 24 de ani, desi cele mai importante donatii sunt facute de catre persoane de peste 30 de ani, potrivit fondatorilor site-ului. Popularitatea unei cauze printre utilizatori depinde de cel care a creat-o si evident ca e mult mai important numarul de prieteni din retea ai unui membru Facebook decat propria vechime in retea; o persoana care are in jur de 500 de prieteni poate avea mult mai mult succes in lansarea unei cauze decat una care foloseste de mult reteaua.

Deocamdata, media de prieteni a unui utilizator pe Facebook este de 120, iar intensitatea cu care membrii traiesc in retea e ilustrata de cifre (furnizate de reteaua insasi) ce arata ca 15 milioane de utilizatori isi schimba statusul zilnic sau ca in fiecare luna sunt adaugate pe site in jur de 850 de milioane de poze. Atunci cand vor sa creeze o cauza umanitara, membrii trebuie sa completeze cinci sectiuni cu informatii despre ceea ce vor sa faca. In primul rand, trebuie sa precizeze informatiile de baza ale cauzei – denumirea si descrierea acesteia, apoi trebuie sa specifice in ce categorie de interes se incadreaza respectiva cauza. Apoi, trebuie sa precizeze care este regiunea de pe glob afectata de fenomenul impotriva caruia ar trebui luptat, sa aleaga o poza standard pentru a putea promova cauza si o organizatie non-profit, din cele existente pe platforma de socializare, care sa beneficieze de donatiile oferite.

In SUA sunt inscrise pe Facebook un numar de 1,5 milioane de astfel de organizatii. Ulterior, membrii retelei au optiunea de a-si invita prietenii sa participe sau pot astepta pana cand aceasta va avea vizitatori. Cei ce au cont pe Facebook pot participa la cauzele umanitare atat prin donatii, cat si prin trimiterea de invitatii prietenilor. “Lucrul la Facebook de cinci ani n-a fost usor si inca nu am terminat ceea ce mi-am propus”, comenteaza Mark Zuckerberg, cel care a fondat site-ul in urma cu cinci ani, referindu-se la viteza cu care e nevoie sa se vina cu aplicatii noi pentru intretinerea interesului membrilor.

Ideea de a strange bani prin internet nu insa e deloc apanajul marilor retele, care n-au facut decat sa-si ofere imensa baza de membri pentru a se alatura unei tendinte deja bine conturate a epocii Web 2.0 – microfilantropia. Site-uri lansate in ultimii ani, ca DonorsChoose.org, Change.org, SixDegrees. org sau Kiva.org sunt printre cele mai citate exemple cand se vorbeste de aceasta tendinta. DonorsChoose.org, de pilda, a fost infiintat in 2000 de profesorii de la un liceu din Bronx si are ca scop strangerea de donatii pentru dotarea cu materiale educationale a scolilor americane din comunitati defavorizate ori pentru realizarea unor proiecte educationale speciale, de la teatre de papusi la Chicago pana la gradini cultivate de o clasa de elevi din New York. Si nu e vorba numai de cauze umanitare: prin Change.org, utilizatorii completeaza liste electorale cu anumiti politicieni si fac recomandari pentru schimbarea mediului politic din anumite tari sau regiuni.

Stilul neconventional al campaniei electorale a lui Barack Obama, sustinut de un sistem impresionant de microdonatii colectate, inclusiv prin internet, de la milioane de simpli sustinatori neinregimentati in Partidul Democrat, a avut fara indoiala contributia sa la impunerea microfilantropiei ca fenomen la moda in societatea online. Cat priveste Kiva.org, site popularizat inclusiv de vedeta de televiziune Oprah Winfrey, acesta se inspira din ideea lui Muhammad Yunus, laureat al Premiului Nobel si fondator al Grameen Bank, specializata in microcreditarea pentru comunitatile sarace din toata lumea. Prin Kiva, antreprenorii aflati in cautare de finantare isi fac cont pe site, iar membrii retelei aleg proiectele care li se par mai interesante si mai credibile si le ofera un credit care le va fi rambursat in 6-12 luni, urmand ca banii respectivi sa reintre in circuit, finantand un nou proiect.

Saturarea pietei de telefonie impinge companiile din domeniu sa caute solutii noi de atragere a clientilor. Telefoanele mobile cu doua cartele SIM ar putea fi , pe termen lung, o mina de aur atat pentru producatori, cat si pentru operatori. Deocamdata insa, lucrurile sunt deabia la inceput.

Intr-o cafenea nu foarte aglomerata din Bucuresti rasuna zgomotos un telefon mobil. In loc sa raspunda imediat, posesoarea incepe sa scoata din geanta, rand pe rand, cate un telefon. “Nu mai stiu care suna”, exclama ea, in timp ce sunetul ascutit continua sa se auda. Cand a raspuns, pe masa erau cinci telefoane plus cel care sunase. “Ar trebui sa-mi iau trei celulare cu cate doua SIM-uri, ca sa le mai reduc numarul”, spune ea. E drept, nu multi sunt in situatia de a avea sase telefoane, cel putin cate unul in reteaua fiecaruia dintre cei cinci operatori de telefonie mobila, dar sunt deja destui care au cate doua mobile in retele diferite.

“Piata romaneasca de comunicatii este deja matura, cu un nivel de penetrare a telefoniei mobile ajuns la aproximativ 130% din populatie”, spunea recent Liliana Solomon, directorul executiv al Vodafone Romania – ceea ce inseamna, cu alte cuvinte, ca in medie unul din trei romani are cate doua telefoane mobile. In aceste conditii, telefoanele mobile cu doua cartele SIM par a fi o solutie interesanta pentru utilizatori, dar si pentru companii, care spera sa castige din acest interes. “Numarul utilizatorilor de telefoane dual SIM este in crestere, intrucat tot mai multi consumatori fie au atat un numar de telefon personal, cat si unul de serviciu, fie au doua cartele in retele diferite”, este de parere Viorel Balanoiu, managing partner in cadrul OneShop.ro. Balanoiu mai spune ca nisa de telefoane dual SIM a luat avant o data cu aparitia modelelor care poarta marca unor producatori cunoscuti.

Pana nu demult, oferta de telefoane cu doua cartele SIM nu era deloc bogata. In Romania, comercializarea acestui tip de telefoane a inceput in 2007, odata cu aparitia modelelor fabricate in China, privite insa cu neincredere, pentru ca la inceputul anului trecut sa fie lansate doua telefoane dual SIM de la Samsung – D880 si D780. Operatorul de servicii de telefonie mobila Cosmote a avut, de asemenea, o incercare pe aceasta nisa – a inceput sa aduca in Romania un telefon dual SIM, pentru a castiga noi clienti care, desi ar fi vrut poate sa foloseasca serviciile operatorului, preferau sa-si pastreze numa rul de telefon deja detinut in alta retea. “Piata dual SIM este inca destul de limitata, mai ales ca marile branduri de genul Nokia sau Sony Ericsson nu au intrat puternic, fiind oarecum reticente”, apreciaza Mihai Purcarea, directorul si actionarul minoritar WND Telecom Distribution, companie care a lansat la finalul anului trecut doua modele de telefoane cu doua cartele SIM.

Celularele WND difera insa de cele dual SIM obisnuite, deoarece nu numai ca functioneaza simultan cu doua cartele, consumatorul putand alege din meniul telefonului pe care din ele vrea sa o foloseasca, ci sunt de fapt doua telefoane mobile independente, montate spate in spate, fiecare parte a telefonului avand propriul ecran si propria tastatura. “Anul 2008 marcheaza de fapt momentul de crestere a cererii pentru telefoane dual SIM, odata cu asocierea acestor telefoane cu branduri cunoscute”, apreciaza Alex Munteanu, directorul comercial al retelei Germanos Telecom Romania. In opinia lui Munteanu, este de asteptat ca si alti producatori de renume sa lanseze terminale din aceasta categorie in cel mult doi ani, urmand exemplul Samsung.

Producatorul LG Electronics, spre exemplu, a facut deja un prim pas in aceasta directie anul trecut, odata cu lansarea primului sau telefon mobil dual SIM, KS660, dedicat pietelor asiatice si est-europene, potrivit oficialilor companiei. Terminalul nu este inca disponibil in Romania. Gama de telefoane dual SIM a Samsung a fost completata la finalul anului trecut cu un nou model, D980 Isis, cu ecran tactil cu diagonala de 2,6 inci si camera foto de 5 megapixeli. Din punctul de vedere al companiei, care aduce telefoanele in Romania prin intermediul distribuitorului oficial al Samsung, Hat Group, intrarea pe piata telefoanelor cu doua cartele este o miscare fireasca, prin care se adapteaza unor nevoi certe ale consumatorilor.

Oficialii Samsung Electronics Romania sustin ca anul acesta vor mai fi lansate si alte modele ale unor astfel de mobile, justificand asteptarile de vanzari de peste 50.000 de bucati. Dar chiar si asa, piata este inca destul de mica. Din cinci milioane de telefoane mobile, cate vor fi vandute in 2009, potrivit estimarilor mai multor companii din piata, numai 100.000 vor fi dual SIM. “Daca luam in calcul estimarile din piata, nisa telefoanelor cu doua cartele SIM inseamna probabil mai putin de 2% din piata totala a terminalelor din Romania”, apreciaza Alex Munteanu de la Germanos, in magazinele companiei fiind disponibile mobile Allview si WND. In jur de 40.000 de telefoane si-au propus sa vanda anul acesta si cei de la WND Telecom Distribution, potrivit lui Mihai Purcarea.

Compania, care a intrat pe piata romaneasca in urma unei investitii initiale de 1,5 milioane de euro, obtinuta prin credit bancar, a importat anul trecut 5.000 de telefoane, din care a vandut in decembrie aproape jumatate. Romania este prima tara din Europa unde au fost aduse terminalele WND, iar in functie de rezultatele obtinute aici ar urma sa se decida extinderea in alte piete europene, intai in vecinatate, iar mai apoi eventual si in Europa de Vest, dupa cum spune Alexandru Isbasoiu, directorul de vanzari al WND Telecom Distribution. “Deocamdata, anul acesta vrem sa mai lansam aici alte doua modele de telefoane”, declara Purcarea. Compania doar detine patentul pentru aceste telefoane cu doua fete, productia fiind externalizata intr-o fabrica unde sunt produse si alte telefoane mobile, intre care si Samsung.

“Costurile de productie ale telefoanelor WND sunt mai ridicate decat in cazul altor telefoane dual SIM. Cheltuielile necesare productiei sunt aproape duble comparativ cu cele pentru un telefon obisnuit, pentru ca este vorba despre doua telefoane diferite, care impart o singura baterie”, spune Purcarea. Unul dintre modelele pe care le-ar putea aduce WND Telecom Distribution pe piata romaneasca este un telefon de lux, dedicat segmentului de consumatori cu venituri peste medie. Cele doua modele disponibile pe piata sunt vandute deocamdata in magazinele Flanco si Flamingo, dar si in magazine partenere cu operatorii de telefonie mobila, precum Fonomat, Arsis sau Germanos. In ce priveste operatorii de telefonie mobila, comercializarea telefoanelor dual SIM in magazinele proprii nu este o optiune viabila, intrucat cei mai multi dintre utilizatori folosesc astfel de telefoane pentru cartele din retele diferite de telefonie. Singurul operator care are o solutie similara telefoanelor dual SIM este Vodafone. In oferta acestuia exista o optiune prin care pe aceeasi cartela pot functiona doua numere de telefon diferite, cu conditia ca ambele sa fie in reteaua companiei.

Cei care nu-si permit un iPhone pot sa-si transforme vechiul telefon intr-unul care are caracteristicile unui iPhone, doar prin folosirea catorva trucuri si aplicatii care in mare parte se pot descarca gratis de pe internet.

“Aplicatiile inteligente pentru terminale reprezinta o transformare a industriei de programe si de servicii pentru telefoanele mobile”, a spus Rajeev Chand, managing director si wireless analyst la banca de investitii Rutberg & Co., convins ca, in urmatorii ani, aplicatiile inteligente vor fi principala directie de evolutie a pietei telefoanelor mobile.

Spre exemplu, Fring.com este o aplicatie gratuita care le permite utilizatorilor sa-i apeleze gratuit pe ceilalti utilizatori Fring la un pret modic pe cei care nu au aceasta aplicatie. In plus, aplicatia permite utilizatorilor sa trimita mesaje instant pe Skype, MSN, GoogleTalk, Twitter, AIM si Yahoo!. Un alt serviciu, numit Qipit, transforma camera telefonului mobil intr-un scanner portabil, ceea ce permite utilizatorilor sa faca poze instant si sa le printeze apoi utilizand site-ul Qipit Web. Pe langa Qipit mai sunt si alte servicii care ii ajuta pe utilizatori sa isi transforme telefonul mobil in scanner. Acestia pot sa faca o poza a unui document si sa o trimita pe scanR.com, site care va digitaliza imaginea si o va trimite la un numar de fax de unde utilizatorul o poate ridica sub forma tiparita. Pentru a accesa acest serviciu, utilizatorii trebuie sa plateasca o taxa lunara de trei dolari (2,31 euro), numarul maxim de documente care pot fi tiparite fiind de peste 100. “Vedem cum telefoanele isi pierd caracteristicile lor de baza si devin mai mult o cale intre lumea in care traim si cea digitala oferita de internet”, a comentat Bob Ianucci, chief technical officer la Nokia.

Anul trecut, la nivel global s-au vandut 1,21 miliarde de telefoane mobile, potrivit companiei americane de cercetare ABI Research.

Vara trecuta, Google a adaugat site-ul cu numarul 1.000 de miliarde la lista sa cu adrese web cunoscute. Oricat de mare pare acest numar, el nu reprezinta insa decat o parte din internet. Ce se intampla cu restul?

Arthur Bond, un avocat care locuieste in New York, a vrut sa-si cumpere un bilet dus-intors catre Londra si a tastat pe Google “care este cel mai ieftin bilet pentru cursa de la New York la Londra miercurea viitoare”, insa la cautare nu s-au afisat raspunsurile pe care le astepta. Prin urmare, Bond a cautat o agentie de turism si si-a procurat un bilet, in modul cel mai traditional.

Pentru intrebari de genul celei puse de Bond, raspunsurile se gasesc pe internet, dar motoarele inca nu stiu cum sa le caute. La ora actuala, dincolo de cele 1.000 de miliarde de site-uri pe care Google le indexeaza, exista date stocate in arhive de informatii financiare, medicale, ale institutiilor de stat, cataloage de cumparaturi, ale unor biblioteci, muzee sau case de licitatii – un numar enorm de materiale invizibile pentru motoarele de cautare, pentru ca se afla in baze de date in teorie accesibile pe internet, dar care nu sunt destinate indexarii online, iar unele din ele restrang accesul doar la membri sau abonati.

Sintagma “deep web”, desemnand partea invizibila a internetului, a fost lansata de BrightPlanet, o companie de tehnologii de cautare online care estima in 2001 ca informatia neindexata de pe internet era de 400-500 de ori mai multa decat cea din internetul “cunoscut” si – fapt cu atat mai interesant cu cat pe atunci nu aveam de-a face cu explozia blogurilor si a agregatoarelor – ca ponderea continutului de calitate si relevant pentru cautarile de specialitate este de 1.000-2.000 mai mare in “adancul internetului” decat in stratul de suprafata.

BrightPlanet estima tot in 2001 ca 95% din “deep web” ar putea fi sondat prin intermediul unor cautari mult mai rafinate, acolo unde accesul la acest continut nu e restrictionat pentru marele public. Intre timp, intr-adevar, companiile ce opereaza motoare de cautare au dezvoltat tehnologii gratie carora pot ajunge la fisiere .pdf, .doc, .pps, .xls si alte formate preferate de institutiile sau de firmele detinatoare de baze de date. Calitatea cautarilor are insa sanse de imbunatatire, spera Anand Rajaraman, cofondator al Kosmix, un start-up unde a investit Jeff Bezos, directorul executiv al Amazon.com. Compania lui Rajaraman a dezvoltat un soft care asociaza cautarile cu bazele de date presupuse a detine informatii relevante pentru cautarile respective, apoi furnizeaza un raspuns complex pe baza aditionarii mai multor surse. “Majoritatea motoarelor de cautare incearca sa-i ajute pe oameni sa gaseasca acul in carul cu fan; noi incercam sa-i ajutam sa exploreze carul cu fan”, a declarat Rajaraman, citat de New York Times.

Motoarele de cautare se bazeaza pe programe cunoscute sub numele de “crawlers” sau “spiders”, care aduna informatii urmarind hiperlinkurile care compun marea retea. Daca acest mod de abordare functioneaza bine pentru paginile de la suprafata, acestor programe le este dificil sa ajunga la paginile fara linkuri fixe, cu continut asa-numit dinamic (care apar ca rezultate ale investigarii bazelor de date pe baza completarii unor formulare online) ori la continutul intermediat de scripturi Java ori Ajax. Pentru a extrage date relevante de aici, motoarele de cautare trebuie sa stie ce baze de date au probabilitatea cea mai mare sa fie relevante pentru o anumita cautare.

“E cea mai interesanta problema de integrare a datelor care se poate imagina”, a declarat Alon Halevy, fost profesor la Universitatea din Washington, in prezent conducator al unei echipe a Google ce se ocupa de aceasta problema. Strategia Google presupune crearea unui program care sa ghiceasca pur si simplu continutul fiecarei baze de date pe care o intalneste pe web, orientandu-se dupa indiciile semantice de pe pagini (formulare online). O idee asemanatoare au avut, acum opt ani, cativa cercetatori de la Universitatea California, cu incercarea de a crea un program care sa genereze termeni si sintagme de cautare adecvate pentru formularele online, astfel incat sa poata scoate la lumina cat mai mult din continutul bazei de date (de pilda, termeni cu care se poate cauta in PubMed, arhiva Bibliotecii Nationale de Medicina a SUA).

De la jumatatea lunii trecute, membrii Facebook au optiunea sa se joace in retea sau sa faca schimb de informatii utilizand iPhone si iPod Touch de la Apple gratie noii platforme Facebook Connect. Aceasta este disponibila pentru mai multe aplicatii de pe iPhone, pe care functioneaza la fel ca pe site, astfel incat utilizatorii pot sa faca legatura intre aplicatiile de pe iPhone si profilul lor de pe Facebook, pentru a face schimb de date cu prietenii.

“Este pentru prima data cand aplicatiile pentru iPhone pot sa aiba prieteni”, a comentat in gluma Dave Morin, senior platform manager in cadrul Facebook. Mai exact, posesorii de iPhone pot sa se joace sau sa comunice nu numai cu cei din cercul lor de cunostinte care au iPhone, ci si cu cei ce nu au, dar in schimb sunt membri ai Facebook. Prin intermediul a noua aplicatii (pentru inceput) disponibile in magazinul iTunes al Apple, utilizatorii de iPhone pot sa vada care dintre prietenii lor de pe Facebook sunt online si sa faca schimb de continut cu acestia. De pilda, una dintre aplicatiile disponibile in iTunes, Urbanspoon, permite postarea pe Facebook de articole si fotografii despre restaurantele vizitate de utilizatori. O alta, “Who has the bigger brain?”(dezvoltata de Playfish), a adaptat pentru iPhone si iPod Touch un joc de inteligenta lansat pe Facebook.

“Impreuna cu platforma sociala Facebook, iPhone si iPod Touch reprezinta noua generatie in ce priveste platformele de divertisment”, sustine Kristian Segerstrale, director executiv din cadrul Playfish. Conexiunea cu iPhone este doar ultima din noutatile oferite recent de Facebook Connect, dupa ce gratie aceleiasi platforme membrii Facebook care au cont pe magazinul online de muzica Emusic isi pot posta acum direct pe Facebook muzica de aici, cronici de albume sau lista cu ultimele albume sau piese descarcate de pe Emusic. Timpul petrecut de catre utilizatorii de internet in retelele sociale si pe bloguri reprezinta aproximativ 10% din totalul intervalului petrecut pe internet, potrivit unui studiu realizat de compania americana de cercetare Nielsen.

Retelele de socializare online si blogurile ocupa locul al patrulea in acest sens, dupa motoarele de cautare, site-urile de interes general si site-urile de unde poate fi descarcat continut digital. In perioada decembrie 2007-decembrie 2008, timpul petrecut in retelele online la nivel global a crescut cu 63%, la 45 de miliarde de minute, dintre care 20,5 miliarde de minute reprezinta timpul petrecut de utilizatorii de internet pe Facebook, mai mult cu 566% decat in anul anterior.

Mike Thomas, un tanar din New York, a vrut de mult sa publice o revista dedicata hobby-urilor sale, insa n-a putut sa-si implineasca dorinta din cauza lipsei de bani. Acum, Mike si altii ca el pot profita de serviciul MagCloud, dezvoltat de producatorul american de hardware Hewlett-Packard.

Pentru a publica o revista folosind acest serviciu, utilizatorii trebuie sa creeze un document in format PDF care cuprinde continutul revistei si sa aiba un cont PayPal pentru a putea face si incasa plati, urmand ca de restul (tiparire, comenzi, administrarea livrarilor – deocamdata livrarile se fac doar in SUA, Canada si Marea Britanie) sa se ocupe MagCloud.

Pana acum, utilizatorii serviciului, aflat inca in faza de testare, au creat aproximativ 300 de reviste, cu teme mergand de la istoria spatiului pana la povestiri si poze personale. Doreen Bloch, studenta la Universitatea Berkeley, California, care a lansat o publicatie de moda, a laudat viteza si costurile mici cu care a reusit sa scoata revista (la ora actuala, costul de productie este de 0,20 dolari pe pagina). MagCloud ii sustine pe potentialii editori si in privinta designului, gratie unui program care poate aranja la cerere fotografiile pe pagina intr-un mod placut cititorilor.

“HP si-a propus sa transforme serviciul intr-un echivalent imprimat al YouTube”, sustin oficialii companiei. Pe langa MagCloud, HP utilizeaza o tehnologie similara pentru a usura munca editurilor in publicarea anumitor carti. Aceasta scaneaza cartile vechi, curata paginile si trimite fisierele rezultate catre o imprimanta digitala.

“Prin utilizarea procesului electronic vom putea reduce costurile de editare a unei carti de la 2.500 de dolari (1.880 de euro) pana la 50 de dolari”, a spus Phil Zuckerman, presedintele Applewood Books, precizand ca acum isi permite sa tipareasca singur copii ale unor carti vechi.

Twitter ofera o multime de oportunitati: mai nou, cei ce cauta un loc de munca si companiile pot trimite anunturi de angajare prin intermediul platformei de microblogging.

Dezvoltat de compania de consultanta in social media Prodigy si de agentia de web design Zoom Studios si lansat la sfarsitul lunii martie, Microjobs.ro este un serviciu care ofera posibilitatea utilizatorilor de a cauta sau de a oferi un loc de munca. “Rapiditatea cu care se dezvolta Twitter ne-a dat ideea de a crea serviciul Microjobs.ro; momentan este mai mult un experiment decat un business”, a spus Cristian Manafu, senior consultant in cadrul Prodigy si initiator al proiectului Microjobs.ro. “Am ales sa punem accentul pe job-uri, pentru ca anul acesta piata de recrutare va fi foarte dinamica”, sustine el.

Pentru a putea posta un anunt pe Microjobs.ro, utilizatorii de Twitter pot trimite anunturi ce contin oferte sau cereri de locuri de munca, cu conditia de a respecta limita de 140 de caractere a unui mesaj impusa de Twitter.
In primele patru zile de la lansare, pe site au fost postate 60 de cereri si de oferte de munca, iar in ce priveste numarul de accesari, Microjobs.ro a fost vizitat in ziua lansarii de 3.100 de vizitatori, iar a doua zi de aproximativ 1.600. Una dintre problemele pe care site-ul le intampina este insa numarul mic de utilizatori Twitter in Romania – in prezent in jur de 3.000, potrivit lui Manafu. “Aceasta problema ar putea fi rezolvata prin deschiderea unui canal de anunturi si pentru cei care nu folosesc microblogging-ul”, spune el, precizand ca pentru a mari baza de utilizatori, va integra in curand si platforma romaneasca de microblogging Cirip.ro.

O alta problema este cea a monetizarii. “Pana acum nu s-a gasit o formula viabila pentru monetizarea platformei Twitter, lucru care ne tine si pe noi pe loc”, a afirmat Cristian Manafu. “In viitor insa vizam modalitati de monetizare precum personalizarea background-ului site-ului cu un brand, promovarea anunturilor provenite dintr-o singura sursa, spre exemplu pastrarea mai mult timp printre primele anunturi a unui site de job-uri clasice sau a unei companii mari si, cand traficul o va permite, dezvoltarea publicitatii online.”

Dupa desktop-uri, notebook-uri si netbook-uri, producatorii de calculatoare se orienteaza catre piata de telefoane mobile. Multi au speranta secreta sa poata repeta succesul pe care l-a reusit iPhone.

Sa fie puternice ca un computer, mici cat o palma, sa aiba capacitatea de a reda filme highdefinition, sa poata servi pentru videoconferinte si sa aiba acces nelimitat la internet. Acestea sunt cateva dintre caracteristicile de dorit pentru noile smartphone-uri ce vor fi lansate de companii producatoare de calculatoare, precum Dell, Acer, Lenovo sau AsusTek. In rest, orice fantezie e posibila in privinta designului, a culorilor sau a memoriei cu care vor fi dotate.

“Impulsionati de succesul iPhone, producatorii de calculatoare vor sa intre in industria telefoanelor mobile”, constata Linley Gwennap, director executiv din cadrul firmei de cercetare Linley Group. “Cred ca un motiv pentru care companii precum Dell sau Acer fac acest pas tine si de faptul ca netbook-urile, laptopurile de dimensiuni reduse nu mai au acelasi impact asupra publicului ca in momentul cand au fost lansate”, adauga analistul, apreciind ca din cauza atractivitatii telefoanelor si a functiilor lor multiple, nu sunt putini cei ce au ajuns sa vada calculatoarele “clasice” pur si simplu ca niste obiecte plictisitoare.

Extinderea accesului la internetul mobil, in particular, ii obliga pe producatorii de computere sa-si largeasca aria de actiune. Numarul americanilor care intra pe internet de pe telefonul mobil a depasit pana acum 63,2 milioane, potrivit companiei americane de cercetare de piata comScore, iar 22,4 de milioane citesc zilnic stirile online de pe telefon. Conform datelor prelucrate de comScore, numarul celor ce intra pe internetul mobil s-a dublat in luna ianuarie a acestui an fata de aceeasi luna a anului trecut.

Fabricantii de calculatoare spera, asadar, sa ajunga sa reprezinte o concurenta reala pentru producatorii de telefoane mobile, iar noile lor smartphone-uri sa se poata impune intr-o piata dominata de produsele Research In Motion (cu BlackBerry) si de Apple, dar si unde Nokia, Motorola sau Palm s-au luptat din greu ca sa se afirme.

Prima companie de hardware care si-a facut loc in aceasta industrie a fost Apple, prin lansarea popularului iPhone, acum doi ani. Firma taiwaneza Acer a anuntat la randul sau ca va lansa in acest an opt modele de smartphone-uri. “Piata smartphone-urilor reprezinta directia in care vrem sa mergem, daca vorbim de strategia noastra pe termen lung”, a declarat Gianfranco Lanci, directorul executiv al Acer, care a anuntat lansarea noilor produse in luna februarie, la World Mobile Conference de la Barcelona.

Dupa ce a intrat si a iesit de pe piata televizoarelor si de pe cea a mp3 playerelor, unde a creat doua produse (Dell DJ si un player bazat pe softul Zing, care permitea descarcarea wireless de muzica; acesta din urma n-a fost insa niciodata lansat comercial), piata telefoanelor mobile reprezinta o provocare noua si pentru Dell. Compania cu sediul in Round Rock, Texas lucreaza in prezent la dezvoltarea unui model de smartphone, prezentat in ianuarie de o serie de surse neoficiale sub numele ipotetic de MePhone si care va putea folosi ca sistem de operare atat Windows Mobile de la Microsoft, cat si Android de la Google. Dell ar planui sa lanseze la anul si un smartphone mult mai puternic, cu noi caracteristici; de pilda, terminalul respectiv ar putea incorpora softul Zing, destinat initial playerelor de mp3.

In lipsa unor informatii oficiale, e greu de anticipat impactul pe care Dell il va avea pe piata de smartphone-uri, singura previziune a analistilor fiind ca atuurile companiei in materie de design si de finete tehnica (de la Dell a venit cel mai subtire laptop fabricat vreodata) ar indreptati-o sa se aventureze in lumea elitista a furnizorilor de smartphone-uri. “Daca un producator de calculatoare va intra pe piata telefoanelor mobile, acesta trebuie sa fie cu siguranta Dell”, a declarat Roger Entner, analist la firma de cercetare Nielsen Research, citat de New York Times. Entner se refera la clientela solida a PC-urilor Dell, provenind majoritar din mediul corporatist si din mediul institutiilor de stat, conchizand ca daca va fi lansat un telefon, acesta ar trebui sa fie echipat si marketat astfel incat sa-i atraga pe clientii de business ai companiei la fel cum i-a atras Apple cu iPhone pe clientii sai atenti la moda si la ultimele tendinte in materie de divertisment mobil si design.

Saptamana trecuta, o serie de stiri venind din Asia dadeau ca probabila lansarea unui smartphone al Dell in China, unde nici Research in Motion, nici Apple n-au o prezenta prea marcata, si nu in America de Nord, unde sansele de a se impune ar fi mult mai mici. Ashok Kumar, analist la Collins Stewart, s-a intrebat la randul sau daca nu cumva amanarea oricaror noutati privind viitorul telefon Dell (despre care unele articole aparute in ianuarie vorbeau ca despre o certitudine a lunilor februarie sau martie) tine de reticenta marilor operatori de telefonie americani de a intra in parteneriat cu Dell. Kumar preciza ca de o reticenta similara s-a lovit la vremea sa si noul iPhone si adauga ca o solutie – riscanta – avuta in vedere de Dell ar fi vanzarea pe cont propriu a viitorului smartphone pe pietele din SUA, Europa si Asia.

La fel ca si Dell si Acer, AsusTek, compania taiwaneza care a creat primul laptop ultraportabil, a anuntat ca in curand va lansa un smartphone.

Pe langa producatori, si furnizorii de componente din industria calculatoarelor au inceput sa se orienteze catre fabricatia de telefoane. Intel a anuntat ca va oferi cipuri pentru noile terminale ale LG, iar Nvidia, care livreaza procesoare grafice pentru computere personale, statii grafice si dispozitive electronice mobile, a semnat un contract cu trei producatori de smartphone-uri.

Daca smartphone-urile vor avea functiile unui calculator, producatorii de hardware care vor ramane in afara pietei de telefoane mobile se tem ca va avea loc un asalt invers, cel al producatorilor de terminale mobile spre industria de calculatoare. Deocamdata, asaltul e mai mult de ordin simbolic, prin tehnologiile aduse de telefoane. Smartphone-urile i-ar putea inspira pe fabricantii de calculatoare, de pilda, sa-si extinda gama prin crearea unor produse care sa consume mai putina energie.

Faptul ca Oracle a cheltuit peste 7 miliarde de dolari pe timp de criza ca sa cumpere Sun Microsystems, prima dintre marile sale achizitii din ultimii ani care nu mai e centrata exclusiv pe produse de software, i-a nedumerit pe multi. Altii au vazut insa aici o noua faza logica dintr-o strategie pe care Oracle o urmareste cu incapatanare de cativa ani.

“Ziua preluarii Sun Microsystems de catre Oracle a fost o zi fantastica atat pentru companie cat si pentru clientii ei”, a spus Jonathan Schwartz, CEO al Sun Microsystems, in timp ce presedintele companiei, Scott McNealy, a proclamat ca acordul incheiat reprezinta “un eveniment definitoriu in industria IT”. “Preluarea Sun Microsystems de catre Oracle dezvolta si transforma industria IT, prin combinarea intre cel mai bun soft de business si sisteme esentiale de calcul”, a declarat Larry Ellison, directorul executiv al Oracle.

De unde atata entuziasm? Oracle a cumparat saptamana trecuta Sun cu 7,4 miliarde de dolari (5,71 miliarde de euro) in numerar, suma care raportata la ultima cotatie a Sun, de 6,69 dolari, inseamna un plus de 42% fata de pretul pe actiune. Este o victorie castigata pur si simplu prin pret: daca Sun, curtata pana luna trecuta de grupul IBM, a ales sa inceteze negocierile cu acesta a fost pentru ca IBM si-a oprit oferta la 9,4 dolari, in timp ce Oracle a plusat la 9,5 dolari, iar HP sau Dell, alti posibili pretendenti, n-au oferit nici atat. De cealalta parte, pentru Sun, analistii au adus in discutie viitorul incert al brandului, ca si al unor produse traditionale ale Sun, precum sistemul de baze de date MySQL, dar mai ales activitatile de productie de hardware – servere si sisteme de stocare. Multi se asteapta ca aceste activitati sa fie vandute catre Fujitsu, IBM sau alt fabricant de computere, pentru a imbunatati profitabilitatea si pentru ca de fapt nu va avea nevoie de ele pentru propria pozitie pe respectivele piete (Sun detine, de altfel, doar 4% din piata de servere). Daca Oracle va vinde afacerile din hardware ale Sun, aceasta ar avantaja mai departe companii ca IBM, HP sau alti furnizori de servere Unix si poate si furnizori de cipuri ca Intel sau AMD, in dauna procesorului Sparc produs de Sun. La aceasta se adauga implicatiile inevitabile ale unei achizitii – concedierile; Brent Thill, analist in cadrul Citigroup, estimeaza ca Oracle ar putea concedia intre 40% si 70% din cei 33.000 de angajati ai Sun.

In realitate, achizitia ii avantajeaza pe ambii parteneri; sub aripa Oracle, nimeni nu se indoieste ca Sun va deveni mai rentabila (Sun a fost una dintre cele mai notabile victime ale crizei, afisand toamna trecuta o pierdere de 1,7 miliarde de dolari pentru perioada iulie-septembrie si o scadere drastica a vanzarilor), iar produsele Sun nu numai ca nu se vor pierde, dar vor castiga in esenta un “client” de prim rang. Larry Ellison a tinut sa sublinieze ca pentru el, achizitia limbajului de programare Java, folosit zilnic de milioane de dezvoltatori din lume, este cel mai important produs pe care l-a cumparat vreodata si ca Java impreuna cu sistemul de operare Solaris au fost principalele elemente de atractie ale tranzactiei. Jonathan Schwartz n-a folosit doar o simpla retorica atunci cand a tratat achizitia ca pe o promisiune de parteneriat in inovatia IT intre Oracle si Sun pe mai multe planuri, de la omniprezenta platformei Java “in aproape orice sistem electronic de pe planeta, de la telefoanele mobile la electronicele de consum” si pana la convergenta in materie de sisteme de stocare, de retele si de sisteme de calcul.

Convergenta nu e un cuvant intamplator. Jack Gold, analist IT, scrie pentru PCWorld.com ca Oracle a mai incercat sa intre pe piata de hardware si in trecut, insa fara succes, iar daca acum mai mult ca sigur va vinde mare parte din activitatile de productie de hardware ale Sun, va pastra totusi o serie de active, in special solutiile de stocare, necesare pentru lucrul cu bazele de date, adica punctul forte al afacerii Oracle. Sau, mai bine zis, punctul de plecare al afacerii Oracle, daca ne gandim ca mai toate achizitiile de amploare initiate de Larry Ellison in ultimii patru ani – PeopleSoft, Siebel, BEA si Hyperion, dar nu numai ele – au vizat furnizori de solutii informatice la cheie pentru segmentul de clienti de business, incluzand faimoasele aplicatii de CRM (customer relationship management – managementul relatiilor cu clientii) si ERM (enterprise resource management – managementul resurselor din organizatii). Iar faptul ca acum are la dispozitie platforma Java, sistemul de operare Solaris, sistemul de baze de date MySQL si expertiza Sun in hardware ii va permite sa mearga mai departe cu conceptul de “solutii la cheie”. “Oracle va fi singura companie care poate livra un sistem integrat intre aplicatii si suportul hardware, in care toate piesele se imbina si lucreaza impreuna, astfel incat utilizatorul nu mai trebuie sa le asambleze singur”, a sunat una dintre declaratiile lui Larry Ellison.

Unii comentatori au speculat ca acum, in sfarsit, viziunea lui Ellison asupra a ceea ce multi considera a fi viitorul afacerilor din IT – “cloud computing”, in virtual si in online a oricarei aplicatii susceptibile sa poata deveni independenta fata de un suport hardware – are sanse sa se implineasca. Toamna trecuta, The Wall Street Journal il cita pe seful Oracle cu niste remarce foarte acide la adresa a ceea ce el numea moda “cloud computing” – o sintagma “pe care am redefinit-o ca sa includem in ea tot ceea ce deja faceam si pana acum”. Industria computerelor, spunea Ellison, este singura care se ghideaza dupa moda mai rau decat industria de fashion; “poate sunt un idiot, dar nu inteleg despre ce vorbeste toata lumea. Cand o sa inceteze toata prostia asta? Nu inteleg ce anume am face in mod diferit in lumina ”. Interpretarea spuselor lui Ellison nu era decat una, anume ca Oracle isi exprima astfel orgoliul de a transfera cu adevarat computerul si aplicatiile de pe el in norul internetului, adica avand in prealabil un computer, spre deosebire de o multime de alte companii care s-au grabit sa proclame ca fac asta neavand la dispozitie decat cateva aplicatii de pus pe internet, cu care spera sa emuleze Google (orice utilizator stie ca un cont de G-mail ii permite sa stocheze pe internet documente, de pilda) si sa intreaca Microsoft (a spune ca Microsoft a ramas in urma la capitolul transferului aplicatiilor de pe computere pe internet a ajuns aproape un cliseu in presa de specialitate).

Google a lansat saptamana trecuta doua noi produse experimentale avand ca scop schimbarea modalitatii de cautare a imaginilor si a stirilor. Similar Images este un serviciu care foloseste o fotografie in loc de text pentru a gasi alte imagini asemanatoare.

Spre exemplu, cand cineva cauta acum o imagine cu o plaja folosind cuvantul-cheie , va primi o gama larga de rezultate, dar majoritatea nu sunt ceea ce vrea el de fapt, explica R.J. Pittman, director de management al produselor. Daca in schimb intra pe link-ul Similar Images, care se gaseste sub una dintre imagini, primeste altele asemanatoare si treptat poate sa ajunga la imaginea cea mai apropiata de cea cautata, continua Pittman, amintind ca in baza de date exista sute de milioane de imagini.

Cel de-al doilea serviciu lansat de Google este Timeline, care extrage informatii din baza Google News, afisate in ordine cronologica. Timeline a fost dezvoltat de Andy Hertzfeld, fost membru al echipei initiale care a dezvoltat Apple Macintosh si care afirma ca a vrut sa creeze un astfel de serviciu in primul rand pentru ca lui i-ar fi fost de folos sa aiba acces la asa ceva. Serviciul returneaza stiri, fotografii si clipuri video, pornind de la oferta actuala a Google News si extinzand cautarea la arhivele ziarelor si ale revistelor, ale blogurilor, precum si rezultate din Wikipedia, din biblioteca (baza de date cu carti) a Google, din baze de date cu filme sau jocuri video. “Timeline ofera posibilitatea utilizatorilor de a explora inclusiv informatii de presa vechi, ingropate in arhivele revistelor si ziarelor”, a afirmat Pittman. In ce-l priveste pe Hertzfeld, el a declarat ca se simte ca un copil intr-o cofetarie plina, avand la dispozitie atata informatie. “Sa poti vedea cultura umana si istoria ei pe ecranul computerului e minunat. E o opera de arta in sine sa vezi de ce anume s-a preocupat umanitatea de-a lungul timpului.”

In ce priveste monetizarea celor doua noi functionalitati, R. J. Pittman a spus ca inca nu exista vreun plan de a le exploata comercial. Analistii au vazut in ele o ilustrare a eforturilor Google de a dezvolta conceptul de cautare universala, extinsa dincolo de cuvantul scris si urmarind moduri noi de a naviga si de a organiza informatia disponibila pe internet. Google ramane imbatabil pe piata motoarelor de cautare, detinand aproximativ 64% din piata americana, urmat de Yahoo! care detine 20% si de Microsoft care are o cota de piata de 8,3%.

Luna aceasta se lanseaza un nou motor de cautare pe internet. Mult mai ciudat decat altele. Are un nume de metal rar si ofera, in loc de liste cu site-uri, niste scheme si grafice. Nu va grabiti sa conchideti ca vrea sa concureze cu Google.

Mi-l amintesc pe Spock repornind sistemul de computere de pe Enterprise, iar pe urma verificand prin comanda vocala inteligenta artificiala a computerului”, a comentat cineva pe Youtube la un film despre noul motor de cautare Wolfram Alpha. “Sa introduci recunoasterea vocala in sistemul asta e usor, si pe urma o sa avem o baza de date gigant care o sa poata fiinterogata de Wolfram.”

N-a fost rau, pentru o prezentare postata pe Youtube inainte cu cateva saptamani de lansarea motorului de cautare. Unii au strambat din nas la nume, spunand ca denumirea e “sinucigasa”, altii au replicat ironic ca nu-i intereseaza PIB-ul Frantei, ci cum sa gaseasca filme porno pe internet, altii s-au intrebat cand o sa vina Google cu o oferta de cumparare, iar altcineva a scris entuziasmat “Tocmai am vazut viitorul. Intr-o zi o sa intrebam Motorul Wolfram si o sa ne spuna cine a fost.”

Autorul lui Wolfram, un fizician englez de 49 de ani, cu chelie, suficient de orgolios ca sa-si boteze inventia cu propriul lui nume, s-a marginit sa declare ca lucrurile sunt abia la inceput, dar ca avem de-a face deja cu “un start rezonabil” la nivelul a 90% din fondul de dictionare si enciclopedii al unei biblioteci tipice. “Am vrut sa fac asa incat cunoasterea pe care civilizatia noastra a acumulat-o sa fie procesabila pe computer. Nu eram sigur ca e posibil. Sunt un pic surprins ca a mers asa de bine”, a spus Stephen Wolfram. Dupa el, principala calitate a motorului de cautare pe care l-a inventat e capacitatea de a procesa in timp real informatia; daca motorului i se cere sa compare inaltimea Everestului cu lungimea podului Golden Gate sau sa determine ce vreme era afara in ziua cand a fost asasinat Kennedy, va opera instantaneu conexiunile necesare si va oferi raspunsurile. Prin urmare, asa cum l-au prezentat entuziastii, Wolfram (versiunea alfa) nu e un motor de cautare, inca unul in plus care sa vrea sa se masoare cu atotputernicul Google, ci un serviciu web care proceseaza informatia.

Google cauta mecanic in ceea ce deja exista pe internet si ofera liste cu linkuri de-a valma (site-uri, fotografii, filme, bloguri) ordonate in pagina dupa propriii sai algoritmi, pe cand Wolfram raspunde la intrebarile utilizatorului producand el insusi raspunsurile, pentru ca intelege intrebarile si are capacitatea de a prelucra diversele categorii de informatie. In prezentarea facuta la Universitatea Harvard, Stephen Wolfram a spus ca lucrul cu inventia lui “e ca si cum ai interactiona cu un expert: va intelege despre ce vorbesti, va procesa datele si va prezenta rezultatele intr-un fel din care vei putea sa-ti dai seama si care sunt consecintele”. De pilda, cineva poate tasta numele orasului Lexington din Massachusetts si va primi tot felul de scheme si grafice cu statistici despre acesta – amplasarea, populatia, temperaturile medii anuale – dar va putea si sa primeasca pe loc statistici care compara Lexingtonul cu Moscova.

Nu e insa acesta un fel de almanah digital?, s-a intrebat Jonathan Zittrain, profesor de drept la Harvard. “Un asemenea serviciu aspira la profunzimea si la amploarea informatiei unui almanah traditional. Si in plus le permite oamenilor sa asocieze date, sa ia seturi de date si sa le puna in relatie cu altele, in moduri noi. Poti sa compari tendintele demografice cu cantitatea de peste consumata si sa corelezi totul cu rata mortalitatii.” Afirmatia lui Zittrain poate filuata si drept o critica implicita: avem nevoie mai curand de un asemenea procesor infinit de informatie si producator automat de cunoastere sau mai curand ne e utila vechea cautare colorata, la intamplare, dar mai umana oferita de Google si de celelalte motoare de cautare croite dupa acelasi model? Nu ca Google n-ar face pasI in aceeasi directie; la sfarsitul lui aprilie a lansat la randul sau un serviciu de cautare dinamic, care poate sa asocieze date din statistici publice si sa prezinte rezultatele ca grafice (de pilda, cine cauta date despre somajul din California gaseste ultimele cifre publicate si le poate compara imediat cu cele din restul SUA – la fel se intampla si pentru preturile la prajituri, rata scolarizarii, numarul de incendii, frecventa cazurilor de astm si asa mai departe, ca sa folosim exemplele mentionate pe blogul Google).

Diferenta e insa ca informatiile Google sunt statice: Google excaveaza si pune alaturi niste cifre, nu calculeaza altele noi. CNet. com explica, in context, care ar fiavantajele comparative ale Wolfram Alpha:
1) contributia umana (motorul lui Wolfram foloseste date din statistici publice, verificate, procesate automat, dar si cu ajutorul inteligentei umane; motorul ar urma sa aiba nevoie de 1.000 de oameni care sa actualizeze baze si sa selecteze rezultate);
2) algoritmii (e vorba de “cinci sau sase milioane de linii ale codului Mathematica, necesare pentru functionarea tuturor metodelor de sortare si de prezentare a informatiei”; Mathematica este un software de matematici complexe patentat de Wolfram si cunoscut in mediile academice si ale oamenilor de stiinta);
3) sistemul de analiza lingvistica, necesara pentru a intelege ceea ce tasteaza utilizatorul (Wolfram spune ca s-ar fiasteptat ca formulari ambigue de gen “50 cent”, care poate trimite si la moneda, si la rapperul cu acest nume, sa creeze de fapt probleme mai mari decat s-a intamplat in cele din urma);
4) tehnologia de prezentare prin “mii de posibile grafice” (si care diferentiaza net Wolfram Alpha de orice alt motor de cautare, asa cum o foaie unde un student si-a luat notite sintetic, prin scheme cu linii in spatiu, e diferita fundamental de aceleasi notite scrise in fraze complete, care ocupa toata pagina si consuma timp de lectura).

Cu o asemenea abordare, Stephen Wolfram poate fiincadrat lesne in categoria “geek” sau “nerd”, tocilar. Toate biografiile disponibile subliniaza insa ca aplecarea lui spre calcule se explica printr-o inzestrare naturala: nascut la Londra, educat la Eton si Oxford si deja la 20 de ani cu doctorat in fizica particulelor la Caltech, e cunoscut in lumea stiintifica prin softul sau Mathematica si prin cartea “Un nou tip de stiinta” (A New Kind of Science), conceputa ca un studiu al sistemelor de procesare a datelor, despre care sustine ca sunt mai relevante pentru modelarea si intelegerea complexitatii din natura decat matematica traditionala.

Aplicata la mediul online, filozofia lui va produce deci nu un concurent direct al Google sau al unor servicii ca Wikipedia, ci mai curand al unor masini de inteligenta artificiala capabila sa interactioneze cu cea umana, nu doar sa-i reproduca acesteia roadele, precum START, dezvoltat din 1993 de Massachusetts Institute of Technology ca sistem online de furnizare a datelor ca raspunsuri la intrebari formulate in limbaj natural ori ca Watson, un sistem dezvoltat de IBM si care porneste de la acelasi principiu. Toate au in comun un lucru fundamental: faptul ca recunosc sensurile cuvintelor, nu forma lor. Iar aceasta ne duce din nou la conceptul de web semantic, care sa ordoneze informatia din internet dupa sens, s-o poata organiza si s-o poata stapani.

Sa ne aducem aminte de visul din 1999 al lui Tim Berners- Lee, asa de des citat de cei ce i-l impartasesc: “Visez la un internet unde computerele sa analizeze datele din retea – continutul, legaturile si tranzactiile dintre oameni si computere. O retea semantica, de natura sa permita aceasta, n-a aparut inca, dar cand va aparea, mecanismele zilnice din comert, din administratie si din viata noastra cotidiana vor ficonduse de masini comunicand cu alte masini”. Poate sa fie Wolfram Alpha o piatra de temelie a Web 3.0? (Dar ce ar raspunde oare motorul de cautare Wolfram Alpha la aceasta intrebare, daca s-ar gasi utilizatorul care sa o tasteze in fereastra de cautare?)

Industria de IT din Romania va inregistra in acest an o valoare de 810 milioane de euro, in scadere cu 10% fata de anul trecut, cand a avut o valoare de 900 milioane de euro, potrivit lui Liviu Dan Dragan, presedintele ANIS.

“In acesata perioada clientii din sectorul privat ingheata si amana investitiile in IT&C, in timp ce clientii din sectorul public nu au lansat proiectele anuntate in primul trimestru, din lipsa bugetelor”, a spus Liviu Dan Dragan. “In plus, sunt clienti care profita de criza pentru a opri sau a ingheta contractele”, a completat acesta, precizand ca efectele crizei se manifesta prin scaderea cifrei de afaceri a companiilor, trend care nu va fi oprit in acest an, stabilitatea fortei de munca si cresterea competitivitatii.

Potrivit presedintelui ANIS, printre modalitatile de gestionare a crizei economice se afla armonizarea costurilor cu veniturile, focusul pe inovatie si creativitate, remodelarea proceselor de vanzari si abordarea pietelor externe. In plus, acesta a precizat ca multe dintre companiile din Romania ar trebui sa-si vanda produsele in afara, deoarece tarile din jurul nostru, Asia si Africa au un potential foarte mare.

” Cu toate acestea, in urmatorii 3- 4 ani lucrurile nu se vor schimba”, a mai declarat Liviu Dan Dragan.

Viitorul sună bine pentru calculatoarele portabile, telefoanele mobile şi, mai ales, pentru utilizatorii lor.

Zgârcenia proverbială a scoţienilor îi determină să facă descoperiri epocale. Un grup de cercetători de la Universitatea St. Andrews, hotărâţi probabil să nu mai cheltuie bani pe baterii obişnuite şi pe factura la energie electrică, au creat primul dispozitiv de acest tip care funcţionează cu… aer.

Bateria, numită STAIR (acronim de la St. Andrews Air), se încarcă în mod normal, dar durata de viaţă a acesteia este mult mai mare datorită unui compus chimic ce reacţionează cu oxigenul din atmosferă, producând electricitate.

Mai mult, compusul-minune, aşa-zisul carbon poros, conferă bateriei o masă mai mică, ceea ce o recomandă pentru laptopuri, telefoane mobile şi maşini electrice, spune profesorul Peter Bruce, de la Universitatea St. Andrews.

Potrivit creatorilor săi, STAIR este capabilă să emită energie pe o perioadă de timp de circa 10 ori mai mare decât dispozitivele similare.

Se poate ca masculii să se îndrepte încet şi sigur către dispariţie deoarece genele lor se împuţinează pe zi ce trece.

Profesoara Jennifer Graves susţine că există o posibilitate ca bărbaţii totuşi să scape de acest lucru. Organismul masculin ar putea urma drumul unor rozătoare care continuă să se înmulţească deşi nu mai au genele vitale care produc în mod normal cromozomii masculini.

Graves mai susţine că în viitor o nouă specie umană poate să se nască.

“Este nevoie de cromozomul Y pentru a fi bărbat. În urmă cu trei sute de milioane de ani existau 1.400 de gene care aveau cromozomul Y acum au rămas doar 45, aşa că în cinci milioane de ani vom rămâne fără cromozomii Y care determină masculinitatea. Atunci se poate ca oamenii să se reproducă asexuat, asemena unor specii de şopârle”, a declarat Jennifer Graves.

Viaţa a apărut pe Terra în urmă cu peste patru miliarde de ani şi a avut o existenţă continuă, în ciuda unui intens bombardament cu meteoriţi suferit de Pământ în urmă cu circa 3,9 miliarde de ani, potrivit unui studiu apărut în revista britanică Nature citată de Mediafax.

Aproximativ 200 de milioane de miliarde de tone (2×10 la puterea 17) de meteoriţi de toate dimensiunile – de la 100 de metri la peste 100 de kilometri în diametru – au căzut pe Terra în circa 100 de milioane de ani, au declarat Oleg Abramov şi Stephen Mosjzis, de la departamentul de geologie al Universităţii din Colorado (SUA).

Cele mai vechi forme de viaţă descoperite pe Terra datează din urmă cu 3,83 miliarde de ani. Oamenii de ştiinţă s-au întrebat dacă acest bombardament cu meteoriţi a antrenat o evaporare a oceanelor, o topire a scoarţei continentale şi o distrugere a presupuselor forme de viaţă mai vechi, ducând astfel la o “sterilizare” a Terrei.

Cu ajutorul unui program de simulare pe computer a acestei perioade de intense bombardamente târzii, geologii au concluzionat că formele de viaţă microbiene subterane ar fi putut să supravieţuiască, în ciuda teribilelor coliziuni ale planetei noastre cu meteoriţii. “Cea mai mare parte a scoarţei terestre nu s-a topit şi nici nu s-a schimbat semnificativ, ci doar 10% din ea a suferit o creştere de temperatură, de peste 500°C”, au explicat oamenii de ştiinţă americani.

În opinia acestora, “chiar dacă toate coliziunile din acea perioadă s-ar fi produs simultan, nici măcar atunci Terra nu ar fi fost «sterilizată»”, potrivit acestui program de simulare computerizată, care a luat în calcul temperaturile din zonele potenţial locuibile, mergând până la o adâncime de 4.000 de metri.

În timpul acestor bombardamente cu meteoriţi, s-a produs “o creştere semnificativă a volumului locuibil” pentru populaţiile microbiene termofile şi hipertermofile, capabile să trăiască la temperaturi cuprinse între 50°C şi 80°C, ajungând chiar la 110°C, iar acest volum a scăzut pentru cele care trăiau la temperaturi mai mici de 50°C.

Însă “volumul locuibil total a rămas aproximativ acelaşi, în urma răcirii rapide a scoarţei terestre”, au explicat cercetătorii. Această răcire rapidă ar fi putut contribui la conservarea formelor de viaţă, chiar şi în cazul în care masa presupusă totală a meteoriţilor căzuţi pe Terra ar fi fost de 100 de ori mai mare decât cea estimată în prezent.

Acest studiu demonstrează că formele de viaţă au apărut pe Terra cu câteva sute de milioane de ani mai devreme decât se credea. Studiul susţine, de asemenea, teoria potrivit căreia “viaţa a apărut o singură dată pe Terra şi că planeta a fost în permanenţă locuită de atunci”. Biologii au crezut până recent că viaţa a apărut de mai multe ori pe Terra, dar că primele forme de viaţă au dispărut în urma impactului cu meteoriţi.

După ce un post de radio din SUA a postat pe internet un mesaj prin care anunţa că Patrick Swayze a murit, purtătorul său de cuvânt a dezminţit informaţia. Acesta a declarat marţi dimineaţă că Patrick se bucură de viaţă şi răspunde foarte bine la tratamente.

Zvonurile despre decesul actorului american Patrick Swayze sunt doar “informaţii nechibzuite”, iar starul din “Dirty Dancing” este în viaţă şi răspunde bine la tratamentul pe care îl urmează, a declarat purtătoarea de cuvânt a actorului.

O mare agitaţie s-a produs, marţi, în mediul online, după ce un post de radio din Florida a expediat un mesaj pe reţeaua de socializare Twitter, în care indica faptul că Patrick Swayze, în vârstă de 56 de ani, a murit din cauza cancerului pancreatic de care suferea.

“Vă confirm prin această declaraţie că Patrick Swayze nu a murit în această dimineaţă, contrar unor afirmaţii nechibzuite difuzate de un post de radio din Jacksonville, Florida. Patrick Swayze este în viaţă, se simte bine, se bucură de viaţă şi continuă să răspundă bine la tratamentul pe care îl urmează “, a declarat Annett Wolf, purtătorul de cuvânt al starului american.

Cel care i-a ”dat glas” timp de 30 de ani celebrului personajul de desene animate Mickey Mouse a încetat din viaţă, relatează site-ul Contactmusic.

Artistul vocal Wayne Allwine a murit la începutul săptămânii, la vârsta de 62 de ani, din cauza unor complicaţii legate de diabet. Soţia lui, Russi Taylor, ”vocea” iubitei lui Mickey Mouse, Minnie, a rămas lângă el până în ultima clipă.

Allwine a fost cooptat la Disney în 1966 la departamentul de scrisori şi ulterior a ajuns la cel de efecte sonore. În 1977, a devenit cea de-a treia ”voce” a personajului Mickey Mouse, după Walt Disney şi Jimmy MACDonald. Allwine nu i-a dat doar glas lui Mickey, ci şi ”o inimă şi un suflet”, potrivit lui Roy E. Disney, directorul onorific al corporaţiei Walt Disney. ”El a adus emoţie, umor şi carismă incredibile caracterului”, adaugă acesta.

Asistenta lui Capatos, blonda Loredana Chivu, a fost alegerea revistei MAXIM pentru primul pictorial făcut cu telefonul într-o revistă de lifestyle masculin din România.

Fericitul fotograf se numeşte Valentin Mircioi şi este câştigătorul campaniei organizate de MAXIM şi Samsung. Pictorialul provocator şi “păcătos” se găseşte în numărul de mai al publicaţiei şi este însoţit de un scurt interviu cu primul fotograf care n-a investit zeci de milioane în aparatură, ci doar imaginaţie într-un Pixon cu cameră de 8 megapixeli.

Trupa pop Hi-Q nu poate să stea liniştită nici o clipă pe internet – Mihai, Anya şi Florin au construit pentru fani o reţea personalizată de Twitter. O poţi accesa la adresa http://twitter.hiq.ro.

Pentru a te loga nu-ţi trebuie decât userul şi parola de la contul tău de Twitter sau Facebook. Hi-Q inovează din nou pe internet, de data aceasta folosind cel mai de succes serviciu online din Statele Unite în acest moment!

Printre vedetele de peste Ocean care folosesc zilnic Twitter se numără Oprah, Larry King, Britney Spears, Shaquile O‘neill, Ashton Kutcher, Demi Moore.

Scurt istoric: primul site – www.hi-q.ro (1999), prima emisiune TV a unei trupe (2000), prima transformare a unei trupe dance românească intr-o trupa pop live (2007), prima televiziune online (2008), primul concept de fusion – BAND vs. DJ (2009).

Asaltat de fani care vor să-l vadă, să-i vorbească şi să-l încurajeze în puşcărie, Tolea Ciumac şi-a făcut blog prin care împărtăşeşte internauţilor impresii din celulă.

“O zi la puşcărie = un pic mai bine ca în iad. Plictiseală, neputinţă, ciudă, mizerie. În bine nu te schimbă niciodată, dacă nu ai un caracter puternic. Şi, dacă- l ai, te doare că pierzi timp în care ai putea face ceva mai bun afară. În rest, mizerie, mizerie, mizerie …” Acestea sunt impresiile pe care Tolea Ciumac le scrie pe blogul său www.toleaciumac. ro. De pagina sa electronică se ocupă un bun prieten de-al luptătorului, care îl vizitează periodic.

Bolile cu transmitere sexuală fac ravagii în rândul adolescenţilor din Marea Britanie, care şi-au început deja viaţa sexuală.

Medicii au dezvăluit că numărul celor infestaţi a crescut cu mai bine de jumătate în ultimii cinci ani.

Pe lânga crifa exorbitantă şi vârstele celor care se prezintă la medic cu astfel de boli este alarmantă. Foarte mulţi adolescenţi care au până în 16 ani au sau au avut boli venerice.

Până acum se înregistrează cu 90% mai multe cazuri de infectare cu Clamydia şi cu 42% mai multe cazuri de Herpes genital. Şi cazurile de Sifilis s-au dublat ca număr, deşi se zice că este aproape eradicat.

Cel mai mare producător de software din lume este din nou implicat într-un scandal de furt intelectual.

O instanţă din Tyler, Texas, a hotărât că Microsoft trebuie să plătească 200 de milioane de dolari companiei canadiene i4i LP, pentru folosirea fără drept a unei invenţii a acesteia în editorul de texte Word. Canadienii vor şi interzicerea folosirii acestui brevet în continuare, dar americanii spun că vor ataca decizia.

Este cea de-a doua amendă colosală pe care Microsoft o primeşte, doar în acest an, după cea de 390 de milioane $ pentru folosirea unei invenţii care împiedică piratarea produselor software, aparţinând companiei Uniloc din Singapore.

Relaţia virtuală dintre Papa Benedict al XVI-lea şi tineri are toate şansele să devină una solidă după ce Vaticanul a lansat un site de internet, Pope2you.net, destinat acestui scop.

Site-ul va fi disponibil în cinci limbi (engleză, franceză, germană, italiană şi spaniolă), se adresează, în general, tinerilor dar şi altor categorii de vârstă şi va difuza şi ştiri recente despre activitatea Vaticanului.

Utilizatorii vor putea trimite direct de pe acest site fotografii şi mesaje ale Papei către prietenii de pe portaluri de socializare de genul Facebook.

„Mircea Lucescu, 64enne zingaro romeno della panca” – „Mircea Lucescu, ţiganul român de 64 de ani de pe banca tehnică”, a scris, astăzi, cotidianul italian „Il Giornale”, pe pagina de internet.

Aceasta este introducerea făcută de publicaţia citată la ştirea privind victoria echipei Şahtior Doneţk în finala Cupei UEFA, obţinută aseară, în faţa formaţiei Werder Bremen, scor 2-1 după prelungiri.

Nu este pentru prima oară când românii implicaţi în fotbal sunt făcuţi „ţigani”. Cu astfel de probleme s-au confruntat în ultimul timp
Cristian Chivu, fundaşul echipei Inter Milano, şi Adrian Mutu, atacantul formaţiei AC Fiorentina.

La Palatul Victoria

După triumful de la Istanbul, Mircea Lucescu a fost felicitat de premierul Emil Boc. Totodată, prim-ministrul l-a invitat pe tehnician la Palatul Victoria, când va reveni în România.

Boc nu a uitat nici de ceilalţi doi români de la Şahtior, fotbalistul Răzvan Raţ şi masorul Victor Hexan, cărora le-a adresat felicitări prin intermediul lui „Il Luce”.

Se pare că, în ultimele câteva decenii, lucrurile au început să se schimbe în privinţa credibilităţii existenţei civilizaţiilor extraterestre.

Astfel, Alfred L. Webre, promotorul ideii de „exopolitică”, observă că asistăm la un proces de „aclimatizare” treptată cu ideea unei întâlniri. Sondaje de opinie, realizate acum câţiva ani de institutele Gallup şi Zogby, apreciau că între 25% şi 50% din adulţii nord-americani cred că extratereştrii sunt prezenţi la ora actuală pe Pământ şi că guvernanţii ştiu asta, dar, din motive pe care le-am amintit, nu vor să transmită nicio informaţie oficială, în acest sens, marelui public.

Trăim într-o adevărată cultură a soarelui. Viaţa pe pământ depinde de soare! De la ciclul noapte-zi la anotimpuri, la vreme, la recoltele de pe câmpuri, soarele este elementul care permite viaţa pe pământ.

În îndelungata istorie a pământului, soarele este o constantă, în ciuda numeroaselor transformări pe care le-a suferit planeta noastră. Grecii au inventat termenul de „helioterapie” drept recunoaştere a importanţei soarelui pentru viaţă. Helioterapia este o terapie complementară care foloseşte în diferite moduri influenţa binefăcătoare a razelor solare. În totalitate gratuită, lumina solară ne oferă extraordinar de mult din puterea sa vindecătoare, iar energiile sale, subtile, benefice, fiind dătătoare de viaţă, sunt astfel absorbite de aer, de apă, de ierburi, de fructe şi de alte medii, ce sunt adesea folosite de medicul naturist, care cunoaşte şi foloseşte aceasta în beneficiul pacienţilor aflaţi în suferinţă.

Există o opinie conform căreia hackerii sunt pasionaţi ai informaticii, care, de obicei au ca scop „spargerea” anumitor coduri, baze de date, pagini web etc. Ei sunt consideraţi infractori, în majoritatea statelor lumii. Hackerii adevăraţi nu „distrug”, de obicei, pagini inofensive, cum ar fi paginile personale. Ţintele obişnuite ale atacurilor hackerilor sunt sistemele importante, care au protecţii avansate şi conţin informaţii strict secrete, cum ar fi bazele de date ale Pentagonului sau cele de la NASA. Odată obţinute, aceste fişiere (informaţii) sunt publicate pe tot Internet-ul, pentru a fi vizionate sau folosite de cât mai multe persoane. Orice hacker advărat trebuie să respecte un „Cod de legi al hackerilor”, care este bine stabilit, cunoscut şi respectat.

Dacă ar fi să îţi pui întrebarea ce anume iubeşti la cel de lângă tine, ce răspuns ai da? „Iubesc corpul tău“, „Iubesc realizările tale“, „Te iubesc pe tine“. Cu permisiunea voastră, iubiţilor, o să încerc să trec prin aceste posibile răspunsuri.

Iubesc corpul tău

Au trecut patru ani şi jumătate şi ea nu mai este aceeaşi. Nu mai are acelaşi ten, sânii parcă i s-au mai lăsat, iar pe fund are mai multă celulită. Parcă nici tunsoarea nu mai e aceeaşi, dar e frumoasă. Cred că şi cheală ar fi frumoasă. O iubesc (un te iubesc). Şi după ce iese din duş şi îşi dezveleşte corpul din prosopul alb pe care îl avusese în jurul ei, şi pielea îi este uşor umedă, şi rozalie de la apa fierbinte, are cel mai frumos corp. Iubesc corpul tău (doi te iubesc). Şi dimineaţa când te trezeşti lângă ea şi o săruţi chiar dacă nu e spălată, şi înduşată, şi parcă ai vrea să-i devorezi corpul, ce-i spui?…-neaţa, te iubesc! (trei te iubesc).

Iubesc realizările tale

Cu alte cuvinte, iubesc ceea ce ai, ceea ce ai făcut, cum ai făcut şi ce vei face. Chiar dacă a început în liceu când a scris cea mai bună poezie la cursul de creaţie sau a fost azi- dimineaţă când ţi-a recitat aceeaşi poezie. (patru te iubesc). A învăţat pentru examenul de permis. A luat sala şi te gândeai că are ceva şanse să ia permisul. În schimb, a lovit cu oglinda o maşină parcată şi a picat. Fata fiind distrusă, trebuie consolată (cinci te iubesc). Peste o lună, îmi flutură pe la nas permisul şi este fericită, iar eu o iubesc (şase te iubesc).

În următorul weekend ne adunăm cu prietenii, eu conduc la dus, ea la întoarcere, ca să bea bărbatul din casă. Bâlbâit şi duhnind a alcool, îi spun că o iubesc şi că de mult aştept momentul ăsta (şapte te iubesc). Nu ajungem bine acasă şi ea loveşte maşina. Te dai jos, vezi că nu e foarte grav, dar parcă ai ţipa şi i-ai face morală. Ea începe şi plânge şi spune că n-o iubeşti. Trece tot alcoolul şi fata trebuie împăcată, ştii că te iubesc, lasă că o băgăm în service. (opt te iubesc)

Te iubesc pentru nimic, te iubesc punct

Pentru zilele când ne certam şi nopţile le dormi orgolios spate în spate, pentru momentele minunate când nu poţi să respiri o gură de aer neamestecat cu iubire, pentru prima zi, pentru ultima dimineaţă, pentru actuala noapte, pentru mâine dimineaţă. Te iubesc! (nouă te iubesc)

CERCETARE. Persoanele care beau zilnic mulţi litri de sucuri pe bază de cofeină şi îndulcitori riscă probleme musculare şi chiar cardiovasculare grave, din cauza scăderii nivelului de potasiu din sânge, potrivit unui studiu al cercetătorilor de la universitatea greacă din Ioannina, informează AFP.

Modificarea nivelului de potasiu poate afecta profund funcţionarea sistemului cardiovascular, susţin cercetătorii. Conform studiulului universităţii din Ioannina, hipocalcemia cronică, caracterizată de nivelul scăzut al potasiului în sânge, poate fi provocată de consumul de băuturi pe bază de cofeină, îndulcite. Scăderea nivelului de potasiu poate avea efecte secundare, precum slăbiciune musculară, crampe, palpitaţii sau leşinuri, iar într-o fază avansată, paralizie. Studiul a constat în analizarea unor pacienţi care beau între doi şi nouă litri de cola pe zi.

Persoanele care au consumat zilnic până la şapte litri de sucuri pe bază de cofeină, timp de zece luni înaintea internării, sufereau de slăbiciune musculară. Aceştia şi-au revenit complet după ce au încetat să consume sucurile şi au urmat un tratament cu potasiu injectabil. Hipocalcemia poate fi provocată de consumul excesiv a trei dintre componentele cele mai des folosite în sucuri – glucoză, fructoză şi cofeină. Potrivit cercetătorilor, acest tip de sucuri ar trebui adăugate pe lista medicamentelor şi substanţelor ce pot provoca hipocalcemie.