Pantaleonescu Weblog!

În general, cînd un străin îmi dă bună ziua şi se oferă să-mi facă trampa fără să i-o fi cerut, bănuiesc că vrea să-mi fure calul. Cei pe care îi dai afară pe uşă îţi intră după aia pe fereastră şi te trezeşti cu ei la masă, la casieria lui Vântu sau chiar în pat, între tine şi jumătatea ta. Pînă la urmă, tot ieşi dator. Nu e cazul cu Dropbox, un serviciu de sharing integrat sistemului de operare. Nu mai ţin minte cum am ajuns să fiu băgat în seamă de serviciul lor de propagandă. Nici nu mai ţin minte de ce l-am aruncat prima dată de pe calculator, întrebîndu-mă la ce foloseşte.

Mi s-a părut foarte înrudit cu Mozy, pe care, tot aşa, îl dezinstalasem pentru că-mi rupea procesoarele. Mi-am amintit de el în clipa în care a trebuit să trimit în străinătate un cîrnat de poze de înaltă calitate, de 12-14 MB fiecare. Am apelat la transfer.ro, cu conştiinţa datoriei împlinite. Străinezul, însă, m-a făcut cu ou şi cu oţet. A pătimit, săracu’, pentru juma’ de giga, cîteva zile la rînd. Asta pentru că transfer.ro e mai degrabă un operator metropolitan şi nu unul internaţional, iar rata de download nu sare de cîţiva k pe secundă. Mai există soluţii de sharuire, dar, la mai toate, eşti ca şi orb. Aşa se zice: ca şi ministru, ca şi cetăţean. Nu ştii ce se petrece ca şi cu fişierele tale.

Aşa că m-am întors cu mai multă băgare de seamă la programele de backup şi share de pe Internet. Am reactivat contul de Dropbox şi m-am pus pe studiat. Programul creează pe hard, în Users, un folder Dropbox – pe care îl sincronizează cu serverul. Ce introduci în acest folder (alte foldere sau documente) se transferă automat. Asta e un lucru la mintea cocoşului. Ce nu e la mintea cocoşului e că, de îndată ce muţi fişierele de aici în altă parte, tot automat, dispar de pe server. Naşpa… Dar nu chiar atît de naşpa, întrucît, pe server, unde intri cu orice browser – prin meniul care se instalează în bara de sistem –, ai acces la fişierele tale şi la istoria acţiunilor personale. Timp de mai multe luni, poţi recupera documentele şterse, fără ca ele să reapară pe computer. Asta nu-i rău deloc! Mai mult, dacă ai lucrat asupra unui document, iar Dropbox a indexat tot ce ai făcut, ai acces la versiunile intermediare. Asta chiar că sună mai bine ca viitorul!

Apoi, deşi serviciul gratuit al lui Dropbox îţi oferă doar 2 GB (versiunile Pro 50 şi Pro 100 costă 100 sau 200 de dolari pe an), poţi să mai creşti pe principiul „lanţului sfîntului Anton“. Trimiţi invitaţii la alţii şi, pe măsură ce ei se înregistrează, cîştigi extraspaţiu. Din păcate, joaca nu durează la infinit, creşterea nu depăşeşte 3 GB suplimentari. Sfîntul Anton e mai puţin darnic în cazul ăsta, mai puţin decît la Mozy, dar ce să fac dacă nu mă împac cu interfaţa lor? Acum, cel mai important, cum shăruieşti? Simplu, fiecare folder de pe server are o rubrică în care pui adresa de mail a celui ce trebuie să primească mesajul, dimpreună cu un spaţiu pentru corespondenţă intimă. Poţi şterge oricînd persoanele care-şi iau nasul la purtare. Important e că poţi intra de oriunde pe serverul Dropbox, de pe orice computer şi orice sistem, e suficient să ai parola.

Pentru cei interesaţi de securitatea datelor, se pare că transferul efectelor personale e încriptat AES-256 înainte de operaţie. Pe mine nu mă tulbură, dar ştiu mulţi paranoici care vor fi gîdilaţi plăcut de această ştire.

Acum, cîte ceva despre resurse: Dropbox e cel mai liniştit program de backup online. Nu consumă mai mult de 2-3% din procesor, iar memoria reală (în plin efort) nu sare de 60-70 de megi. Cînd procesul se încheie, nu mai consumă nimic. Restul e tăcere!

Macul şi barosul

Miercuri, cînd au ajuns la serviciu, băieţii de la YouTube au avut o surpriză extrem de neplăcută. Pasămite fusese Ziua Internaţională a Porn-ului… A, nu, neoficial, evident! Adică nu-ţi dă nimeni liber pe chestia asta, ceea ce nu înseamnă că nu o poţi serba în voie la birou, pe Internet, dacă nu te vede nimeni.

Aşadar, miercuri, 21 mai, de Ziua Pornografiei, nişte băieţi s-au organizat şi au uploadat în acelaşi timp pe YouTube cîteva mii de clipuri cu conţinut adults only. Pe lîngă faptul că volumul asaltului a depăşit numeric capacitatea YouTube de a se replia pe loc, contravenienţii au şi mascat imaginile porno sub intro-uri de cîteva secunde conţinînd imagini inofensive cu pajişti înflorite gen.

Pînă la momentul la care voi citiţi acest text, cei de la YouTube au apucat să şteargă o mare parte din fişierele respective cu ajutorul raportărilor user-ilor. Dar asta nu înseamnă că trebuie să fiţi surprins dacă, în mijlocul unui fragment din Lacul lebedelor, să zicem, una dintre balerine îşi dă brusc chiloţii jos şi întreţine raporturi anale cu Spărgătorul de nuci sau cu tot Corul vînătorilor.

Hai încă una cu Gmail şi după aceea vă lăsăm, că poate voi aveţi treabă şi noi vă reţinem cu prostii… Nu ştiu dacă aţi văzut – probabil nu, că doar cine stă să se uite în fiecare zi, ca mine, dacă s-a mai înverzit butonul Labs de sus, lîngă Settings –, dar săptămîna trecută, Gmail a introdus o facilitate nouă. Message Translation este, de fapt, integrarea serviciului Google Translate în Gmail. O idee atît de la îndemînă încît ceea ce mă miră este cum de le-a venit aşa de tîrziu…

Astfel, dacă aveţi prieteni în Insulele Fiji care vorbesc numai limba insulelefijiză sau numai dacă vreţi să înţelegeţi ce vă spun oamenii ăia care vă scriu cîte douăzeci de mesaje pe zi în limba rusă, la care ataşează imagini cu pastile Viagra şi Cialis, mergeţi în Settings > Labs şi activaţi opţiunea Message Translate. În cazul în care „Limba de afişare pentru Gmail“ este setată pe română, toate mail-urile pe care le veţi primi de-acum încolo vor avea opţiune de traducere în limba română.

E adevărat, nu e chiar o traducere cu care ai putea trece testul Toefl, însă poţi să-ţi faci treaba cu ea.

Eu, care nu-mi trecusem niciodată Gmail-ul pe limba română, am fost surprins mai degrabă de cum arată interfaţa sa în alţi termeni decît cei consacraţi, din engleză. Spre exemplu, Inbox-ul se numeşte „Mesaje primite“, folderul Drafts – „Mesaje nefinalizate“… Trash-ul e „Coş de gunoi“, jos în Google Talk sînt îndemnat să „Devin vizibil“, iar la „Mai multe acţiuni“ (More actions) există posibilitatea „Suprimaţi“. Haios, nu?

Hacker, poliţist texan

Există un rînd explicativ pe forumul www.macuser.ro (şi pe care vi-l recomand să-l citiţi ori de cîte ori aveţi dureri de cap de citire sau goluri de memorie RAM), exact la subiectul Windows pe Mac. Scrie acolo aşa de frumos: Dacă trebuie, trebuie… Şi chiar trebuie să le spun, încă o dată, tuturor: computerul ideal e ăla care îţi dă satisfacţie şi nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie. Şi pentru că nouă ne place Mac-ul, hai să-i f… un Windows de să stea mîţa-n coadă.

Marea problemă Apple a fost exclusivismul. Era să-i fie fatal.

Foarte multă lume s-a ferit de Apple tocmai din cauza arhitecturii excentrice (procesoare 680xx sau PPC). Cînd ştii toată viaţa numai de Intel sau AMD, te ia cu fiori dacă auzi de Motorola sau IBM.

Asta nu i-a descurajat pe cei ce voiau, cu tot dinadinsul, să deschidă ferestre cu chenar albastru pe Mac. Mi-aduc aminte cu nostalgie cum a jucat fiul meu Bogdan, în 1993, primele quest-uri pe un emulator de 286, Soft PC. Eram mai strîmtorat, nu-mi permiteam calculator acasă. Şi nici nu-mi dădea inima ghes. Dar el – musai să joace Prehistoric 2. Era mai lent ca moartea, dar, chiar şi în reluare, personajele străluceau himeric pe ecranul de 14“. Pe vremea aia, lumea se uita la pisiuri ca în epoca lui Video Împărat. De îndată ce Apple a trecut la monstrul vitezei G3, a apărut Virtual PC, cu o codare mai bună şi cu optimizări superioare. Dar ca să înţelegeţi de ce toate soluţiile alea erau, totuşi, apă de ploaie pe bani, trebuie să vă explic cam cum funcţionau. Soft-ul lua datele de PC, apoi le transla în limbaj de Mac şi le trimitea la procesor. Jupînul le rumega şi le arunca, gata mestecate, înapoi, iar programul le mai traducea o dată în Windows. Orice ar fi făcut geniile liniilor de cod, totul se desfăşura în reluare. Am văzut tipi care şi-au plantat soluţia aşa: Windows 3.1 şi programe de contabilitate. Şi atît. Orice altă încercare era inimii durere.
Trecerea la arhitectura Intel a schimbat datele problemei. Noile procesoare (nu toate, dar toate de Mac) au o funcţie de virtualizare, prin care diverse sisteme de operare pot fi rulate pe aceeaşi maşină. Aici e secretul lui Polichinelle, aka Hackintosh.

De aceea, Parallels Desktop şi VMWare Fusion s-au lansat, aproape concomitent, ca două emulatoare de mediu PC. Ambele se bazează pe funcţia de care pomenirăm mai sus şi accesează nemijlocit chip-ul. Ambele permit instalarea mai multor versiuni ale inamicului în spatele liniilor de apărare. Windows Me, XP, Vista, DOS, Linux. Mai mult, ele pot fi rulate concomitent şi în paralel cu OS X. Pe scurt, ai o multimaşină. Şi fiecare în parte, dar amîndouă laolaltă promit viteze superioare celor obţinute de concurenţă. Ambele creează un disc virtual pe care installer-ul nepoftit îl va vedea ca fiind nativ. Funcţii spectaculoase precum Coherence (Parallels) sau Multiple Snapshots for Power Users (VMWare) iau ochii utilizatorului. Şi nu duci lipsă de drivere sau facilităţi care-ţi înlesnesc navigarea între sisteme. Singurele probleme ar fi cîte procesoare sînt văzute, cîtă memorie mănîncă ori cîtă memorie grafică suportă. Parallels luase ochii mulţimilor cu 256 MB VRAM, 64 de biţi şi controlul tuturor procesoarelor întîlnite în cale. Dar cum VMWare implementase (frumos cuvînt) DirectX 9 pentru Mac, chiar de a doua zi a revenit în forţă. Eu, care am foarte rar nevoie de Windows, am adoptat soluţia soft. Nu joc, dar mi s-a spus că aş putea încerca şi nu mi-ar părea rău. Cea mai tentantă, însă, e cea gratuită, de la Sun Microsystems, Virtul Box. Dacă vreţi să gustaţi din felia de tort cu BSOD, poftiţi numai la ospăţ!

Apple, însă, a furnizat o soluţie mult mai apropiată de sufletul gamerilor. Aici e secretul lui BootCamp, prezent în Tiger sau Leopard, soluţia multiplatformă de elecţie. Dar, despre asta, poate data viitoare.

Macul şi barosul

După ce Sony a retras anul trecut de pe piaţă circa 100.000 de baterii cu probleme, acum a venit rîndul lui HP să sune retragerea, respectiv „Rupeţi rîndurile, înapoi în unitate, fuga marş“, pentru 70.000 de baterii aflate sub comanda trădătorilor de ţară, generalii Litiu şi Ion!

Aşadar, dacă cumva vă aflaţi printre nefericiţii posesori de laptop HP Pavilion, HP Compaq, şi Compaq Presario achiziţionate între august 2007 şi martie 2008 şi tocmai aţi plecat de-acasă lăsînd laptop-ul la încărcat, HP vă recomandă să sunaţi mai bine direct la pompieri. Dacă locuiţi într-o zonă mai friguroasă, nu are sens să duceţi înapoi bateriile.

Doar lăsaţi laptop-ul la încărcat pe timpul nopţii şi puteţi economisi bani frumoşi la factura de încălzire.

Miercurea trecută am citit o ştire interesantă pe blog-ul oficial al Gmail. Ea suna cam aşa: Gmail pune la dispoziţie spaţii de cazare gratis pentru cei care vor să se mute cu căsuţa de e-mail de pe alte domenii către Gmail. Ba chiar se ocupă şi suportă cheltuielile cu transportul bagajelor de acolo încoace.

OK, posibilitatea de a prelua mesajele de pe alt cont pe Gmail cu POP3 exista mai de mult. Însă noul serviciu de import e mult mai simplu de folosit. Unde mai pui că îţi aduce şi toate contactele, ba îţi mai acordă şi 30 de zile de test, ca să te poţi răzgîndi.

Care va să zică, să ne imaginăm că vreau să-mi aduc toate mesajele plus contactele de pe contul/urile cele vechi de Yahoo! Mail (AOL, Hotmail, Gmx, MSN Live etc.), de care m-am plictisit, pe noul cont de Gmail pe care îl şi folosesc frecvent în ultimii trei ani.

Ce fac? Intru în contul de Gmail, Settings din dreapta sus, apoi Accounts and Imports. Aleg „Import mail and contacts“, introduc adresa de Yahoo! şi-mi bag parola… dacă pot spune aşa. Btw, staţi liniştiţi: parola cică va fi ştearsă din bazele de date ale Gmail imediat după folosire. Apoi închid tot şi n-am decît să aştept o zi-două, pînă băieţii îmi cară mobila, covoarele şi ficusul din Yahoo! către Gmail. Din păcate, degeaba am stat eu să-i supraveghez să nu-i subtilizeze parfumurile prietenei mele, că nu vezi nimic. Totul se întîmplă în background.

Probleme. Eu am întîmpinat ceva dificultăţi la desfăşurarea acestui proces în Google Chrome: nu-mi erau recunoscute parolele de la Yahoo!. A trebuit să reiau totul din Firefox, unde a mers din prima.

Hacker, poliţist texan

Joi, la ora 11, pe site-ul GSP s-a putut citi o singură ştire. Că site-ul a fost hack-uit. Ce-i drept, prima frază ni s-a părut cam suspectă. Cică “am atacat acest site pentru că e principala sursă de informare a microbiştilor români”.

Păi, ştie toată lumea că principalele surse de informare ale microbiştilor români sînt blogul Simonei Tache şi ideiindialog.ro. Aşa că ne-am gîndit că poate e chiar opera vreunui gesepist mai creativ. Dacă aşa a fost, felicitări, am muşcat-o. Doar că, la primul refresh, mesajul a dispărut. Dacă ar fi fost pe bune, revolta microbiştilor virtuali a durat exact cît momentul zero din fotbalul românesc: vreo oră.

Cînd vine vorba de prelucrarea şi manipularea video, toată lumea se ia cu mîinile de VLC şi MPlayer. Scule solide, cu decodoare universale, care ştiu mînui şi hora, dar şi suveica imaginilor. Ce ar fi un calculator fără kinetoscopie? O iluzie fixă şi atemporală. O propagandă fără ieşire la marea comunicaţiei. Slavă Domnului, putem video şi nu doare. Dar mai puţin cunoscută e chiar scula principală a sistemului, QuickTime, şi sluga ei, formatul .mov. Nu, nu e un motiv bacovian, nici o nouă tendinţă în modă. Dar s-o luăm cu începutul.

Lansat odată cu ultima versiune 6, QuickTime devine o componentă integrată a sistemului de operare.

Putînd reproduce la început filmuleţe de 320/240 de pixeli, la o cadenţă de pînă la 30 de cadre pe secundă, QT a devenit repede concurentul numărul unu al Windows Media Player şi al infamului format .wmv. De ce infam? Pentru că structura intimă a codecurilor era aşa de alambicată şi atît de proprietară încît era musai să te scarpini cu mîna stîngă la urechea dreaptă ca să-i dai de capăt. Dar ştiţi cum e, dacă Microsoft decide, lumea se supune, iar publicul crede că aşa trebuie să se întîmple-n viaţă. Degeaba cotcodăcesc toate camerele video în formatul .mov. Degeaba e free playerul Apple. Nu a izbutit să se impună. Cu toate astea, formatul Pro e un minieditor de imagine care poate fi mînuit şi de un copil. Iată, în continuare, o listă de compatibilităţi care face concurenţa să pălească de invidie.

Audio: Apple Lossless; Audio Interchange (AIFF); Digital Audio: Audio CD – 16bit (CDDA), 24bit, 32bit integer & floating point şi 64bit floating point; MIDI MPEG1 Layer 3 Audio (.mp3); MPEG4 AAC Audio (.m4a, .m4b, .m4p); DRM audio protejat de la iTunes store; QDesign Music; Qualcomm PureVoice (QCELP); Sun AU Audio; ULAW and ALAW Audio; Waveform Audio (WAV).

Video (editabil): formate 3GPP & 3GPP2; AVI; codec şi format de fişier bitmap (BMP); fişiere DV (DV NTSC/PAL şi DVC Pro cu codecuri NTSC/PAL); fişiere Flash & FlashPix; GIF şi GIFuri animate; codecuri H.261, H.263 şi H.264; codecuri şi formatări JPEG, Photo JPEG şi JPEG2000; videoformate MPEG1, MPEG2 şi MPEG4, precum şi codecurile asociate (precum AVC); Quartz Composer Composition (.qtz, Mac OS X întîlnite numai pe Mac); filmuleţe QuickTime (.mov) şi QTVR; codecuri Sorenson Video 2 şi 3; alte codecuri video: Apple Video, Cinepak, Component Video, Graphics şi Planar RGB.

Mai sînt suportate formatele fixe: PNG, TIFF şi TGA. De asemenea, poate accesa informaţia cache din streamurile QTCH.
Aţi obosit? Sună ca o cheie franceză sau ca un briceag elveţian sau precum ciocanul libanez, capabil să ia cu el un shop ticsit de marfă. Şi totuşi nui destul. Dacă instalaţi Perian (cum vam şi vă voi sfătui cîte zileoi avea), QT va fi capabil să playeze şi să exporte cele mai excentrice codecuri. Mai mult, va putea prelua şi subtitrări, că ştiu că asta vă doare. Iar flv-urile vor fi floare la ureche.

Mda, aud mormăitul cîrcotaşilor: „Iar ne abureşti cu un soft care costă bani?“. De data asta, în loc să plec nasul ruşinat, mi-l suflu şi zic: „În SnowLeopard, versiunea Pro va fi liberă. Încă un pic de răbdare şi scăpăm de steagul negru (şi ruşinos) al pirateriei!“.

Macul şi barosul

E cineva care, încercînd să ia legătura urgent cu un operator de la Vodafone pentru cine ştie ce informaţie, nu a blestemat roboţii de la *222 pînă la rudele lor de gradul al treilea, şi anume blenderele de bucătărie, maşinile de spălat semiinteligente şi cuptoarele cu microunde? „Bună ziua. Pentru limba română, apăsaţi 1… Pentru noua ofertă adresată persoanelor fizice care merg la mare pe banda întîi, cu autoturisme de culoare bleu metalizat, motoare în patru cilindri pe benzină, formaţi 2…“

În weekend ne-au căzut ochii peste un comunicat de presă trimis pe adresa redacţiei. Cuiva de la Vodafone i-a venit ideea genială de a institui un număr de telefon care să te ducă direct la un operator.

Wow! Primă, nene! Astfel, contra unui tarif de 39 de cenţi/apel, la numărul *555 poţi avea privilegiul de a lua legătura cu un om viu care mănîncă, bea, poate fumează, dar mai ales te ascultă. De asemenea, dacă îţi pierzi telefonul în afara zilelor/orelor de program, îţi poţi bloca/debloca SIMuri 24 din 24 de ore automat la numărul *228, apeluri gratuite. Pentru „L-am pierdut“, formaţi 1. Pentru „Mi s-a furat“, degeaba mai apăsaţi 2.

Nu mai ţin minte să fi vorbit vreodată aici despre soluţii pentru a browsa netul fără ca cei din jurul tău să vadă pe ce siteuri te dai. Ba mai mult, să creadă că tu te distrezi cu cine ştie ce statistici în Excel, în timp ce tu, de fapt, munceşti din greu la siteuri despre doamne îndrăgostite de cîte şase cai deodată sau de maximum doi armăsari frumoşi, vorba unui mustăcios de pe YouTube de care am rîs două săptămîni toată redacţia (search YouTube după „Şase cai frumoşi“).

Probabil că aţi mai dat peste jocuri care au setat un boss key.

Adică o tastă pe care, dacă o apeşi, îţi trimite brusc jocul în Taskbar, afişînd pe ecran aplicaţia de acoperire pe care o aveai pornită pe dedesubt. Ei bine, ceva asemănător face şi Vanishd.

Vanishd.com este un site care îţi permite să deschizi două pagini de Internet una peste alta. Cea de sus este acoperirea, iar cea de sub ea este siteul pe care vrei să-l urmăreşti fără a fi observat de ochii indiscreţilor din jur. Chestia asta se face prin intermediul unei ferestre customizabile care poate fi minimizată la dimensiunile unui pointer de mouse, astfel încît să nu se mai înţeleagă nimic din ea, sau poate fi mărită cît tot ecranul, cînd nu e nimeni prin zonă. Sau poate fi închisă de tot prin simpla deplasare a mouseului în afara paginii. Dacă nu prea dă bine în birou să maschezi tot cu o pagină de net, Vanishd îţi dă posibilitatea să acoperi ecranul cu un document presetat, fie în Word, fie un document în PowerPoint.

Serviciul este gratuit şi nu presupune nici un download. Singurele probleme sînt acelea că nu este suportat de browserul Firefox 3 şi că Vanishd nu o să-ţi poată deschide adresele de email de pe Gmail şi Yahoo!

Accesul liber la Internet a fost ieri susţinut de majoritatea parlamentarilor europeni. Amendamentul care protejează libertăţile utilizatorului a trecut de vot, iar restricţiile propuse de preşedintele Sarkozy pentru cei care ar încălca într-un fel sau altul proprietatea intelectuală sau alte interese comerciale utilizând Internetul au primit un mare reject.

“În lipsa unei decizii prealabile din partea autorităților judiciare nu se poate impune nici o restricție a drepturilor și libertăților fundamentale ale utilizatorilor finali ai internetului”, stă scris negru pe alb la amendametul 138/46 din pachetul cu reglementări în comunicaţii al PE – Telecoms Package. Despre ce s-a mai discutat puteţi citi AICI.

Acest vot pozitiv nu înseamă câştigarea războiului.

Susţinătorii industriaşilor din PE nu se lasă aşa uşor. Chiar dacă trebuie să accepte libertatea internetului, ei se gândesc totuşi la un set de reguli. Cel mai probabil, acestea vor fi dezbătute pe durata următorului mandat legislativ al Parlamentului European. Uite un subiect potrivit la care ar putea răspunde candidaţii noştri în campania electorală.

“Internetul trebuie să fie mereu liber, dar niciodată fără reguli”

„Pachetul Telecom nu a însemnat niciodată restricţii pe Internet”, a declarat raportorul Malcolm Harbour într-un interviu pe site-ul Parlamentului European. Interviu care se încheie apoteotic cu întrebarea Trebuie restricţionat internetul? Cât de mult? şi cu răspunsul deputatului: “Internetul trebuie restricţionat, evident, din cauza activităţilor ilegale precum terorismul, pornografia infantilă, traficul de copii etc. Principiul de bază este că Internetul trebuie să fie mereu liber, dar niciodată fără reguli.” La aceeaşi întrebare, răspundeţi şi voi!

Deci, dacă domnul acesta se mai contrazice mult şi îmi spune mie că vrea să combată terorismul cu reguli pe Internet, atunci permiteţi-mi să cred că războiul pentru neîngrădirea libertăţii internauţilor va mai dura. Cel puţin până îşi face Osama bin Laden cont pe Facebook.

Înainte să plec în vacanţa de Paşte am văzut la televizor o ştire despre poliţiştii americani care au prins doi hoţi chiar în timp ce jefuiau o casă. Asta datorită faptului că proprietarii aflaţi la birou şi-au accesat online webcam-ul de acasă şi au observat cum două persoane, care sigur nu erau membri ai familiei – în primul rînd pentru că aceştia erau la serviciu, în al doilea rînd probabil că nu se ştiau a fi negri –, le scotoceau prin sertarele din faţa calculatorului.

Bună treabă, asta cu webcam-ul… Cum naiba fac să văd şi eu, de la redacţie, ce face peretele meu alb din faţa calculatorului? În cazul în care deţineţi deja un webcam, o soluţie ar fi să descărcaţi şi să instalaţi aplicaţia Yawcam. Yawcam vine de la Yet Another Webcam Software, este gratuită, am testat-o şi am văzut că face o grămadă de chestii utile, printre care:

Poate fi setată să captureze imagini (fie video, fie numai snapshot-uri) în mod normal sau doar la detectarea unei mişcări prin faţa camerei – Motion Detection.
2. Acest Motion Detection are şi un Motion Events unde se memorează toate evenimentele,
3. Precum şi posibilitatea de a trimite un e-mail către o adresă prestabilită la detectarea unei mişcări.
4. Poate fi programată să captureze între anumite ore sau în anumite zile ale săptămînii.
5. Are un „Hide at startup“ astfel încît, dacă „hoţul“ porneşte computerul, va fi „capturat“ automat fără să-şi dea seama.
6. Face video streaming, adică pune imaginile în timp real pe Internet.
7. Pentru asta are şi un webserver încorporat,
8. Unde imaginile pot fi accesate la liber sau contra unei parole.
9. A, ştie şi FTP Upload.
10. Îţi arată şi view-erii care îţi urmăresc webcam-ul pe site-ul respectiv. Respectiv, poţi seta un număr maxim de view-eri.
11. Şi, să nu uit: aplicaţia e absolut gratuită, deci nu trebuie s-o furaţi de nicăieri, ca hoţii ăia de la începutul textului!

Acum vreo două săptămîni am fost trezit din somn, pe la 5 dimineaţa, de un păsăroi care urla într-un plop de lîngă blocul meu. M-am dezmeticit, m-am dus pe balcon şi mi-am aprins o ţigară, ascultînd cu atenţie trilurile a ceea ce eu credeam că e o privighetoare. Aşa auzisem, că privighetoarea cîntă doar pe la 5 dimineaţa, deci era o ocazie rară. Era foarte frumos.

Oraşul abia se trezea, pasărea ciripea, cocoşii încă dormeau, eu chiar am început să înregistrez şi după aia m-am culcat, fericit că am capturat o privighetoare pe recorder. Aiurea. A doua zi, acelaşi plop era plin de privighetori din astea negre, care cîntau toate la fel în amiaza mare, ba chiar se fugăreau prin copaci dîndu-şi ciocuri în cap.

Deci nu era privighetoare, era, cel mult, un graur, eu aşa credeam.

Enervat că m-am trezit ca prostul şi am stat juma’ de oră pe balcon în loc să dorm, doar ca să ascult un graur prea matinal, m-am uitat pe net să văd exact care sînt diferenţele între graur, mierlă, pupăză, privighetoare şi un fraier ca mine. Şi m-am lămurit. La link-ul ăsta întortocheat, puteţi descoperi un miliard de link-uri mai mici la tot felul de site-uri care se ocupă doar cu triluri de păsări. Unele chiar au streaming live din frunzişuri şi crînguri din lumea largă, aşa că dacă locuiţi într-un sarcofag de beton şi nu ştiţi ce muzică să ascultaţi, puteţi să încercaţi unul din link-urile alea. E de veselie, iar unele păsări (ca de pildă rîndunica, porumbelul, turtureaua, vrabia sau cucul şi pupăza) au şi cîntece de pahar. Mie aşa mi se pare.

Totul poate începe simplu: uiţi unde ai pus cheile, uiţi lista pentru cumpărături sau nu îţi mai aminteşti câteva nume. Dar aceste mici incoveniente apar în special la femeile de o anumită vârstă. Deşi ar putea anunţa probleme mai grave, din fericire nu sunt decât manifestări ale menopauzei, afirmă medicii citaţi de cotidianul Daily Mail.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că aceste manifestări apar după încheierea perioadei de activitate sexuală la femei. Ipotezele au fost confirmate în urma realizării celui mai mare studiu de până acum realizat pe această temă. Iar vestea bună este că recuperarea este spontană.

Medicul Gail Greendale, cea care a condus studiul realizat pe aproape 2.500 de subiecţi, afirmă că în descoperirile sale s-ar putea regăsi milioane de femei care au ajuns la vârsta menopauzei. Se pare că principala cauză a acestor mici dar deranjante pierderi de memorie sunt nivelurile de hormoni feminini din perioada de instalare a menopauzei, o fază denumită de medici “perimenopauzală”.

“Peste 60% din femei afirmă că au probleme de memorie în faza de tranziţie către menopauză. Dar efectul perimenopauzei asupra procesului de învăţare pare să fie temporar. Studiul nostru confirmă că se îmbunătăţeşte capacitatea de învăţare, la nivelurile precedente, în faza postmenopauzală”, a afirmat Gail Greendale citată de cotidianul britanic.

Binefacerile unei partide de sex sunt evidente şi în afara dormitorului, este concluzia oamenilor de ştiinţă. Astfel, pe lângă plăcere, sexul ajută la menţinerea unui sistem imunitar funcţional şi vă ajută să pierdeţi în greutate.

1. Sexul vă eliberează de stres
Într-un articol publicat în revista „Biological Psychology”, oamenii de ştiinţă scoţieni afirmă că sexul scade presiunea arterială şi reduce stresul.

2. Sexul îmbunătăţeşte imunitatea
S-a demonstrat că o partidă sau două de sex pe săptămână cresc nivelul de imunoglobină A care protejează organismul de răceli şi infecţii.

3. Sexul arde calorii
O partidă de 30 de minute de sex arde 85 de calorii. Mai mult sex înseamnă şi mai multe calorii arse. Spre exemplu, după 42 de ore veţi fi reuşit să ardeţi 3.570 de calorii.

4. Sexul îmbunătăţeşte sănătatea cardiovasculară
Efortul depus în timpul sexului nu va provoca un atac de cord chiar şi la oamenii mai în vârstă, se afirmă în concluziile unui studiu publicat în „Journal of Epidemiology and Community Health”. Mai mult sexul practica de cel puţin două ori pe săptămână reduce riscul de infarct fatal cu 50% în cazul bărbaţilor.

5. Sexul creşte respectul de sine
Acesta a fost unul din cele 237 de motive pentru care participanţii la un studiu realizat la Universitatea din Texas au afirmat că fac sex.

Un somn bun noaptea nu poate să aibă decât beneficii. Când ziua parcă nu mai e de ajuns ajungem să reducem din orele de somn şi, pe nesimţite, organismul începe să „dea rateuri”.

Aceste neajunsuri sunt produse tocmai de lipsa de somn. Un somn bun noaptea se poate obţine fără prea mari bătăi de cap. Iată ce aveţi de făcut. În primul rând, ar fi bine să faceţi exerciţii fizice zilnic.

O ideea bună ar fi să nu mai consumaţi căuturi cu cofeină după ora 18.00, iar cu o oră înainte de culcare evitaţi să faceţi activităţi care să vă solicite intelectul. În dormitor, ar fi bine ca temperatura să fie puţin mai scăzută decât în restul casei. Specialiştii atrag atenţia că în dormitor ar trebui să fi cât mai întuneric, pentru că noaptea chiar şi cea mai mică lumină poate întrerupe ciclul de somn.

Dacă, totuşi, nu reuşiţi să adormiţi pentru că mintea vă fuge la punerea în ordine a vacanţei, atunci, cel mai bine ar fi să scrieţi totul pe hârtie. În fine, dacă vara nu reuşiţi să dormiţi din cauza căldurii, specialiştii vă recomandă să vă ungeţi trupul cu loţiune de corp. Efectul nu va întârzia: vă veţi relaxa profund, iar corpul se va răcori.

Este ideea de la care a pornit istoricul german Gunther Frauberger, in articolul publicat intr-un recent numar al prestigioasei reviste franceze „L’Histoire”. Efectuand cercetari in biblioteci din Austria si Germania, Frauberger a reusit sa reconstituie viata particulara a imparatesei si in principal ultimele sale zile. Istoricul german incupasiunile-erotice-ale-mariei-tereza1viinteaza faptul ca regina iubea foarte mult caii, dar era o dragoste ce nu implica in nici un caz aspecte sexuale. „Maria-Tereza a fost mereu complexata de feminitatea ei, scrie Frauberger.

Stapana peste unul dintre cele mai mari imperii europene, tratand de la egal la egal cu puternicii barbati de stat ai continentului, ea se simtea intrucatva inferioara acestora, dar facea tot posibilul sa-i urmeze: tragea cu pistolul, se interesa de stiinta si arta, se implica in treburile economice si comerciale, si nu in ultimul rand era o foarte buna calareata, o veritabila amazoana!”.

„Decesul s-a datorat unei hemoragii cerebrale”

Aceasta pasiune pentru echitatie nu i-a fost insa de bun augur, insisi servitorii de la numeroasele castele imperiale de pe cuprinsul Austro-Ungariei scornind, se pare, primele rumori referitoare la bizarul amor carnal pe care imparateasa il impartasea cu naravasii ei armasari. In privinta sfarsitului ei, despre care legendele spun ca s-ar fi petrecut pe cand Maria-Tereza, aflata in plin elan erotic cu un armasar, l-a biciuit pe acesta, fiind apoi macinata intre copitele calului, Frauberger este cat se poate de clar: nimic nu este adevarat.

„Maria-Tereza a murit nu intr-un grajd, sub copitele vreunui armasar, ci singura, in patul ei, in seara zilei de 5 noiembrie 1780. Potrivit marturiilor, de care nu ne putem indoi, ale apropiatilor sai, in acea zi imparateasa s-a sculat dis-de-dimineata, si-a baut cafeaua si s-a tolanit inapoi in asternuturi, pregatindu-se a citi corespondenta. Dupa trei ore, sambelanul sau, nedumerit ca inca nu fusese chemat de imparateasa, ca de obicei, a intrat in camera ei si a gasit-o in pat, in stare de inconstienta.

Stare din care, cu toate eforturile depuse de medicii personali, imparateasa nu avea sa se mai trezeasca niciodata, incetand din viata la ora 9:45 p.m., in aceeasi zi. Autopsia urma sa scoata la iveala ca decesul ei s-a datorat unei hemoragii cerebrale. Cu alte cuvinte, un sfarsit deloc spectaculos, precum cel vehiculat de amatorii de zvonuri si de glume fara perdea pe socoteala impunatoarei imparatese…

Intel pariaza pentru perioada urmatoare pe Mobile Internet Device-uri (MID-uri), echipamente focalizate pe navigatia optima pe Internet. Potrivit unui studiu realizat de ABI Research, pana in 2013, vor fi livrate aproximativ 130 de milioane de astfel de unitati, la nivel global.

“Asteptarile Intel legate de Mobile Internet Device-uri sunt mari, aceasta categorie va creste foarte mult in perioada urmatoare”, a declarat Irinel Burloiu, Business Development Manager Intel pentru Romania si Bulgaria.

Pornind de la ideea ca oamenii sunt mobili prin definitie, Intel a identificat oportunitatea crearii unei platforme speciale pentru nasterea unei noi categorii de produse, cunoscuta la scara larga sub denumirea de Mobile Internet Device-uri.

Daca ne uitam la modul in care a schimbat Internetul viata oamenilor, sesizam faptul ca acestia vor sa fie in permanenta conectati.

Potrivit lui Burloiu, aceasta tehnologie nu va ramane straina si utilizatorilor romani. Din contra, spune el, “Romania nu o sa ramana in urma din acest punct de vedere. Singura diferentiere se face la nivelul operatorilor care aduc pe piata locala astfel de echipamente.”

In privinta estimarilor legate de cresterea acestui segment in viitorul apropiat, Business Development Manager-ul Intel nu se poate pronunta, intrucat platforma este noua.

Totusi, la nivel de oportunitate globala, segmentul de MID-uri este egal cu cel de notebook-uri. Din vanzarile totale de calculatoare portabile, notebook-urile reprezinta, conform reprezentantului celui mai mare producator de microcipuri, circa 20%.

Conglomeratul media Time Warner se pregateste sa renunte la divizia de Internet AOL, potrivit unor surse apropiate companiei. Desi decizia nu a fost stabilita, executivii intentioneaza sa indeparteze intreaga divizie, scrie Financial Times.

Directorul executiv al Time Warner, Jeff Bewkes, a anuntat in urma cu cateva luni ca e posibil ca Time Warner sa continue fara divizia de Internet. Luna trecuta, compania a anuntat ca se asteapta sa renunte la parti din AOL sau la intreaga divizie. Este de asteptat ca board-ul Time Warner sa aprobe separarea AOL intr-o companie independenta, desi structura tranzactiei nu a fost finalizata, potrivit persoanelor apropiate situatiei.

Jeff Bewkes, care a preluat functia de CEO in urma cu aproximativ un an, intentioneaza sa axeze Time Warner pe diviziile de film, televiziune si creatie. Time Warner a corectat acordurile de datorii ale AOL, ceea ce inseamna separarea companiei, iar, in martie, conglomeratul media l-a imprumutat pe Tim Armstrong, executivul de publicitate de la Google, pentru functia de CEO, ceea ce indica o posibila separare a AOL intr-o companie de sine statatoare.

E posibil ca Time Warner sa transforme AOL intr-o singura companie, renuntand la ideea de parti separate pentru site-urile sale si refuza vanzarea accesului la Internet catre consumatori. Time Warner inca nu a stabilit o evaluare independenta a AOL, un pas necesar pentru planul companiei de a cumpara participatia Google de 5% din companie.

De cand Microsoft a lansat o oferta de preluare pentru Yahoo, Time Warner a incercat sa gaseasca potentiale combinatii ale AOL fie cu Yahoo, fie cu Microsoft, insa cu putin succes.

Decizia de a separa AOL ar putea sa ajute Time Warner sa stearga ceea ce este considerata cea mai nepotrivita fuziune din istoria companiei.

Mark Elliot Zuckerberg, in varsta de numai 23 de ani, conduce o afacere destul de profitabila. In anul 2004, pe vremea sudentiei la Harvard, tanarul a creat impreuna cu doi colegi Facebook, un site web de socializare.

Membrii Facebook au fost initial doar studentii universitatii Harvard, insa acesta a fost extins si pentru Boston Cllege, Boston University, Standford, ajungand in doua luni in toate scolile din Ivy League. Mai multe universitati au fost adaugate in succesiune rapida in anul urmator si in cele din urma oricine avea o adresa de e-mail gazduita de serverul unei universitati se putea inscrie pe Facebook.

In septembrie 2006, site-ul a devenit disponibil pentru oricine avea o adresa de e-mail, cu conditia sa fie elev sau student cu varsta pana in 18 ani. Acest lucru nu inseamna insa ca cei mai in varsta nu se bucura de acest mod de a comunica.

Anul acesta in luna iulie, site-ul avea peste 34 de milioane de membrii activi in toata lumea,cel mai mare numar inregistrat site-urileal carui public tinta il constitutie elevii si studentii, iar cei implicati in afacere declarau ca se ateapta la un profit net de 30 de milioane de dolari (22,1 milioane de euro) si venituri totale de 150 de milioane de dolari (aproximativ 110 milioane de euro).

Publicitate pe acest site
CEO-ul spune ca ideea pentru acest site i-a venit din nevoie de socializare resimtita la universitate. “Harvard este un loc foarte neprietenos”, spunea Mark in 2004, la putin timp dupa ce site-ul sau a fost extins catre alte universitati. Se simtea nevoia unei conexiuni intre studenti, asa ca Mark s-a pus pe treaba si intr-o saptamana avea deja bazele pe care ruleaza actualul Facebook.

“Fac lucruri care cresc fluxul de informatii intre oameni”, se autocaracterizeaza tanarul care a refuzat anul trecut o oferta de un miliard de dolari din partea Yahoo.

Tanarul se eschiveaza insa in fata discutiilor depsre bani. Pentru el este vorba despre construirea unei companii. Facebook este mai degraba o unelata care faciliteaza fluxul de informatii intre utilizatori si compatriotii sai sau membrii familiei, nu se adreseaza exclusiv elevilor si studentilor si reprezinta o idee ce poate schimba lumea cu potential nelimitat.

Site-ul lui Zuckerberg a fost un succes imediat. „Cand m-ma inscris in prima zi era un director cam simplu incarcat de Harvard, dar a devenit o distractie imediat”, spune una dintre primele utilizatoare ale Facebook. „In cateva saptamani parca toata scoala se inscrisese”, completeaza fata. Si intr-adevar, la cateva saptamani de la lansare site-ul avea peste 4000 de utilizatori.

„In Ivy League, unde foarte putin dintre boboci cunosc una sau doua persoane, site-ul este o parte importanta din infrastructura sociala”, este de parere Danah Boyd, cercetator la UC Berkeley School of Information. „Zuckerberg l-a facut intercativ. Crea dependenta, era siropos- un mod excelent de a vedea ce se intampla”, spune cercetatorul.

In primavara dupa lansare, Mark Zuckerberg a decis sa renunte la scoala si s-a mutat impreuna cu partenerii sai in Silicon Valley, unde l-au intalnit pe Peter Thiel, care a investit atunci 500.000 de dolari in afacerea studentilor. Deciziile pe care l-ea luat in perioada urmatoare au fost extrem de importante pentru evolutia retelei sale de socializare. „Cu siguranta Mark era un inginer nemaipomenit cu o viziune mareata pentru produsul sau”, a explicat Thiel pentru presa americana.

„Planul lui Mark avea toate carcateristicile fundamentale pe care le-ati vazut in primele etape la Google sau la eBay”, isi aminteste Matt Cohler, un executiv care a devenit ulterior angajat pentru Facebook.

Mai tarziu, Facebook a primit o finantare de 12,7 milioane de dolari, capital de risc, din partea Accel Partners. Zuckerberg a preferat aceasta oferta uneia de investitie facuta de Don Graham, presedintele companiei Washington Poste.

Jim Breyer, oficial din consiliul Accel, isi aminteste cina din 2005, cu prilejul careia a incheiat afacerea: „Am comandat un Pinot Noir, iar Mark a comandat Sprite , spunandu-mi ca este minor”, povesteste acesta. Breyer a fost impresionat atunci de pasiunea lui Mark pentru produsul propriu, desi cativa dintre colegii de la Accel se intrebau daca o retea de socializare pe internet nu este mai mult decat o manie.

Urmatoarea miscare pe care a facut-o Zuckerberg a fost sa „imbogateasca” Facebook cu tot felul de aplicatii pe care oamenii le puteau folosi fara paraseasca site-ul, programe care sa se preteze retelei sociale vaste create.

„Sunt o multime de modalitati diferite prin care oamenii pot imparti informatiile si decat sa incercam sa le dezvoltam noi (n.r. aplicatiile), am vrut sa permitem tuturor din intrega lume sa creeze orice aplicatie”, spune Zuckerberg. Mii de developer-i, de la angajati ai companiilor specializate si pana la copii, au inceput sa creeze aplicatii care sa intregeasca infrastructura site-ului. Ce are de castigat Facebook din asta? Daca totul decurge conform planului pus la punct de creatori, actiunile pe care oamenii le fac de obicei folosind internetul s-ar putea realiza pe Facebook.com. De exemplu, in loc sa cumpere dupa eBay, utilizatorii ar putea cumpara prin intermediul Facebook. Cu alte cuvinte, utilizatorul ramane conectat pe acest site si isi organizeaza in spatiul virtual toate lucrurile pe care le-ar fi avut de dus la indeplinit intr-o schema de socializare.

In timp ce altii comenteaza ca noile aplicatii ar putea dauna aspectului site-ului, un milion de oameni il accesau saptamanal. Pasul urmator, spune Zuckerberg, este lansarea unor versiuni in alte limbi care sa multumeasca utilizatorii nevorbitori de limba engleza, de vreme ce Facebook este site-ul numarul unu in Canada, iar cei mai multi utilizatori sunt in Londra.

O intrebare importanta pentru Zuckerberg si echipa sa este cum vor aprecia tinerii conectati la Facebook inscrierea personaleor mai in varsta in retea. „Vreau sa fiu prieten cu unchiul meu?”, se intreaba Robert Putnam, autorul unei carti despre lipsa de legaturi dintre americanii de azi. „Facebook a fost initial un care lega internetul de lumea reala.”, spune Putnam. Acesta crede ca acum site-ul este mai putin legat de viata reala.

Insa Zuckerberg si echipa sa sunt de parere ca Facebook va trece peste toate probleme. Tanarul si-a creat o echipa de ingineri super-inteligenti care lucreaza cu spor pentru cresterea afacerii. „facebook nu a schimbat viata la colegiu, dar a schimbat viata primilor utilizatori… dintre care multi erau studenti. Intram intr-o faza in care in fiecare zi avem mai multi oameni peste 25 de ani care se inscriu pe Facebook …”, spune COO-ul Owen Van Natta, incercand sa demonstreze ca site-ul va influenta puternic utilizatorii cu varste peste 30, 40 sau 50 de ani.

Directorul executiv al Facebook, Mark Zuckerberg, spera la o listare a companiei la bursa, dar a adaugat ca acest lucru va avea loc peste cativa ani deoarece cea mai mare retea sociala nu are nevoie deocamdata de capital, scrie presa internationala.

Co-fondatorul Facebook, in varsta de 25 de ani, a declarat ca intotdeauna a fost deschis catre parteneriate si investitii, dar a subliniat ca Facebook isi poate atinge obiectivele cu actuala baza financiara, in pofida zvonurilor ce indicau faptul ca reteaua sociala poarta discutii privind o noua runda de finantare de la diferiti investitori.

“Daca va fi o investitie care sa se incadreze in termeni impusi de noi, o vom lua in considerare dintr-un singur motiv – pentru a avea mai multa siguranta in ceea ce vrem sa facem in viitor”, a declarat Zuckerberg (foto).

Blogul de specialitate TechCrunch a anuntat anterior ca Facebook a refuzat o oferta de finantare de 200 milioane dolari, care evalua compania la 8 miliarde de dolari. La inceputul saptamanii, publicatia VentureBeat a anuntat ca Facebook a purtat discutii privind o finantare de 150 milioane dolari.

Facebook are mai mult de 200 milioane de utilizatori activi, aproape dublu fata de cat inregistra in luna august a lui 2008. De asemenea, compania este considerata lidera topului site-urilor de photo-sharing, cu mai mult de 15 miliarde de fotografii adaugate prin serviciul sau.

In 2007, Microsoft a investit 240 milioane dolari in Facebook in schimbul unei participatii de 1,6% din companie, ceea ce evalua reteaua sociala la 15 miliarde dolari.

Zuckerberg a mai declarat ca Facebook nu se grabeste sa fie listata la bursa.

“Stiu ca pentru multe companii oferta initiala publica (IPO) reprezinta punctul final sau obiectivul acestora, insa pentru noi va fi un eveniment pe care vom dori sa il facem eventual”, a declarat CEO-ul Facebook.

Intrebat cand va fi momentul potrivit pentru a lansa actiuni ale companiei, el a declarat ca vor mai trece cativa ani pana la momentul respectiv.

Zuckerberg a declarat ca publicitatea ramane principala sursa de venituri a companiei, iar vanzarile Facebook ar putea creste cu 70% in acest an si profitul de anul viitor va fi pe plus. El a refuzat sa specifice ce venituri va genera Facebook in acest an. Facebook lucreaza cu mai mult de 70% dintre cele 100 de companii de publicitate de top din Statele Unite, iar compania a cunoscut o crestere importanta si in pietele internationale, unde a inceput sa creeze personal pentru vanzari directe.

“De-a lungul timpului, am dorit sa oferim mai multe modalitati consumatorilor de a monetiza site-urile lor si sa-i ajutam in aceasta privinta, iar pentru noi ar putea fi o extindere naturala pentru a eficientiza reclamele”, a declarat Zuckerberg.

Momentan, Facebook se axeaza pe caracteristicile de baza ale utilizatorilor pentru a extinde serviciile pe Internet.

Microsoft, gigantul producator de software, a cumparat o participatie minoritara din capitalul site-ului de socializare Facebook in schimbul sumei de 240 milioane de dolari americani, scrie presa internationala.

Aceasta tranzactie evalueaza site-ul de socializare creat de Mark Elliot Zuckerberg si colegii sai la suma record de 15 miliarde de dolari.

Microsoft a licitat impotriva companiei Google pentru o participatie Facebook si pentru dreptul de a vinde publicitate pentru site in afara Statelor Unite.

Oficialii Microsoft au declarat ca va avea a treia platforma exclusiva pentru publicitatea pe site-ul tanarului Zuckerberg, care are mai mult de 47 de milioane de utilizatori in intreaga lume, potrivit Reuters.

Publicitate pe acest site
“Suntem incantati sa ducem parteneriatul nostru cu Microsoft la urmatorul nivel”, a declarat Owen Van Natta, vice presedintele pentru operatiuni si CRO pentru Facebook.

“Consideram ca aceasta relatie extinsa va permite companiei Facebook sa continue sa inoveze si sa creasca ca lider tehnologic si sa devina un jucator important in socializarea prin internet, dar si sa aduca publicitate relevanta pentru mai mult de 49 de milioane de utilizatori activi ai site-ului”, a completat oficialul citat de presa internationala.

Afacerea s-a incheiat dupa o competitie stransa intre Microsoft si Google, potrivit presei internationale.

Cei doi rivali au concurat fiecare pentru o participatie de 5 pana la 10 procente din afacerea Facebook, participatii estimate la valori cuprinse intre 750 de milioane si 1,5 miliarde dolari, potrivit editiei electronice a publicatiei New York Post.

“Oamenii au presupus ca Google ar putea fi cel mai bun partener si nu este neaparat cazul”, declara Charlene Li, analist pentru Forrester Research, in luna septembrie, cand Microsoft a inceput negocierile pentru un pachet minoritar din afacerea Facebook.

Reteaua de socializare Facebook a prins contur in anul 2004, insa pe atunci se adresa doar studentilor universitatii Harvard. Treptat reteaua a luat amploare, extinzandu-se mai intai la nivelul intregii Ivy League si ulterior la nivel global.

Oficialii companiei declarau in luna iunie ca se asteapta sa incheie anul 2007 cu un profit net de 30 de milioane de dolari si venituri totale de 150 milioane de dolari.

Facebook a anuntat ca a vandut o participatie de 1,96%, pentru 200 milioane dolari, unei companii rusesti de internet, decizie ce evalueaza site-ul de socializare la 10 miliarde dolari, scrie BBC.

Seful Facebook, Mark Zuckerberg, a spus “Da” investitorilor rusi.

El spune ca a fost impresionat de situatia financiara a companiei Digital Sky Technology (DST). Aceasta a investit in mai multe firme de internet din Rusia si Europa de Est. Facebook are mai mult de 200 milioane de membri la nivel global.

Compania americana a precizat ca DST nu va avea membrii in consiliul de administratie si nu va detine drepturi speciale.

“Mai multe firme au avut discutii cu noi, insa DST a iesit in evidenta datorita perspectivei globale cu care vine”, a spus Zuckerberg.

Afacerea vine la doi ani dupa ce Facebook a vandut o participatie de 1,6% catre Microsoft, pentru 240 milioane dolari, informeaza NewsIn.

Facebook, care obtine castiguri din publicitatea online, se foloseste de pozitia dominanta avuta in cadrul site-urilor de socializare pentru a atrage investitorii, in contextul conditiilor dure de pe piata pentru reclamele online. Traficul in urcare determina compania sa mareasca investitiile in centrele de date, explica Bloomberg.

In 2007, Microsoft a investit 250 milioane dolari in Facebook, evaluand compania la 15 miliarde dolari.

Mark Zuckerberg spera la o listare a companiei la bursa, dar a adaugat ca acest lucru va avea loc peste cativa ani deoarece cea mai mare retea sociala nu are nevoie deocamdata de capital.

Zuckerberg, tanarul din spatele cresterii afacerii Facebook

Veniturile din piata globala de servere au scazut cu 24,5% in primele trei luni ale acestui an, anunta cel mai recent raport al companiei de cercetare IDC.

Vanzarile au insumat 9,9 miliarde dolari, acesta fiind al treilea trimestru consecutiv de declin al veniturilor, si, de asemenea, este cea mai mare scadere trimestriala de cand IDC a inceput sa masoare vanzarile din aceasta piata, in 1996.

Vanzarile de servere au scazut in fiecare zona geografica masurata de IDC, cu precadere in Europa.

Recesiunea este principalul factor care sta la baza acestei scaderi, deoarece companiile au continuat sa reduca bugetele pentru achizitionarea de noi servere. Fata de ultima recesiune, producatorii de servere nu au redus drastic preturile si le-au mentinut echilibrate.

Potrivit IDC, Hewlett-Packard si Dell au primit o lovitura puternica. Veniturile Dell provenite din servere au scazut cu aproape o treime, iar HP a pierdut aproape un punct procentual din cota de piata. International Business Machines a avut o performanta mai buna decat rivalii sai.

HP si IBM au incheiat trimestrul cu o cota de piata de 29,3%, cu HP a carui cota a scazut putin, in timp ce cota IBM a crescut nominal. Sun Microsystems si Dell ocupa urmatoarele pozitii in clasamentul vanzarilor de servere.

Piata serverelor nu da inca semne de revenire. Analistul IDC, Matt Eastwood, a declarat ca se asteapta la o performanta asemanatoare si in al doilea trimestru.

Totusi, el a declarat ca se asteapta ca vanzarile sa se stabilizeze in a doua jumatate a anului, dupa ce companiile vor incepe sa dea unda verde cheltuielilor pentru tehnologie. De asemenea, Eastwood vede o crestere in piata de servere incepand cu 2010.

Dell Inc, cel de-al doilea producator mondial de calculatoare personale, a anuntat o scadere la 290 milioane dolari a profitului net din primul trimestru fiscal incheiat pe 1 mai, sub asteptarile analistilor.

In aceeasi perioada a anului trecut, compania inregistrase un profit de 784 milioane dolari. Oficialii companiei nu au oferit o estimare detaliata asupra situatiei financiare viitoare. Saptamana trecuta, rivalul mai mare al Dell, Hewlett-Packard Co, care a raportat, de asemenea, o scadere a profitului trimestrial, a estimat venituri mai mici cu 5% in anul fiscal 2009.

Veniturile Dell in perioada analizata au scazut cu 23% fata de anul trecut, la 12,3 miliarde dolari. Analistii de pe Wall Street estimasera venituri de 12,7 miliarde dolari. Livrarile de calculatoare au scazut cu aproape 17% in primul trimestru, anunta NewsIn.

Dell are ca obiectiv reducerea costurilor in ceea ce numeste un mediu economic “competitiv”, concentrandu-se mai mult pe profitabilitate, decat pe crestere.

Microsoft, cel mai important producator de software din lume, a prezentat detalii despre Bing, noua unealta de cautare pe care o va lansa in curand si care spera sa sparga monopolul impus de Google pe piata motoarelor de cautare, informeaza publicatiile britanice de specialitate.

Noul serviciu va incepe sa functioneze in versiune Beta, inca din acest weekend si este programt sa fie complet operational in retelele din intreaga lume incepand cu 3 iunie.

Presa internationala anunta saptamana trecuta ca Microsoft planuieste sa lanseze un motor de cautare care sa rivalizeze cu Google.

Bing este creat in asa fel incat sa-i ajute pe utilizatori sa gaseasca informatia intr-un mod rapid si eficient, asa cum se straduiesc sa faca si actualele motoare de cautare. Noutatea consta, insa, intr-un index imbunatatit care va oferi rezultate mai relevante pentru pentru nevoile consumatorilor.

Instrumentul de cautare Bing va beneficia de o actualizare zilnica a paginii de start si va imparti cautarile in categorii, precum cumparaturi, calatorii, stiri, harti si videoclipuri. Ciao, site-ul de cumparaturi si de comparatii pe care l-a lansat Microsoft in octombrie 2008, va fi integrat in serviciul Bing, precum si facilitatea oferita de site-ul de cumparaturi MSN.

“Noi credem ca activitatea de cautare pe Internet este inca la inceput si ca mai sunt multe lucruri pe care utilizatorii le pot cere si astepta de la un serviciu de cautare online”, a spus John Mangelaars, vicepresedintele departamentului consumatori online din cadrul companiei Microsoft.

Atat Google, cat si Yahoo au introdus, de curand, noi caracteristici motoarelor sale de cautare pentru a atrage intereseul utilizatorilor, facand astfel si mai grea misiunea Microsoft.

Potrivit specialiştilor, fanteziile sexuale pot fi cauza unor confuzii în interiorul cuplului, pentru că, de cele mai multe ori, dorinţele bărbaţilor sunt foarte diferite de cele ale femeilor, la fel ca şi aşteptările fiecăruia.

Pentru femei, spre deosebire de bărbaţi, fanteziile sexuale se rezumă doar la scenarii pe care acestea le fac în mintea lor, fără a vrea de fapt să se întâmple cu adevărat.

Printre cele mai cunoscute fantasme ale femeilor este aceea în care este violată. Asta nu înseamnă, nici pe departe, că reprezentantele sexului frumos îşi doresc ca această oroare să aibă loc în realitate. Femeile consideră că imaginându-şi acest lucru vor trece mai uşor peste inhibiţii.

Pe de altă parte, la bărbaţi lucrurile stau cu totul altfel. Reprezentanţii sexului tare ar vrea ca toate fanteziile lor sa devină realitate.

Dacă întrebi un bărbat îţi va spune cu siguranţă că fantezia lui sexuală este legată de sex oral, sex în trei (cu două femei), legat la ochi sau sex cu mâinile legate.

Din păcate, de multe ori, se întâmplă ca bărbatul să facă presiuni asupra partenerei sale pentru punerea în practică a unora dintre fanteziile sale. Acest lucru, de cele mai multe ori, reprezintă o greşeală imensă pentru că sentimentele partenerei pot fi rănite iremediabil.

Sexul este, cu siguranţă, ceva la care ar trebui să ne gândim cu plăcere. Pentru câţiva dintre bărbaţii iluştri ai istoriei, sexul a fost însă nu doar o amintire neplăcută….ci chiar ultima amintire.

1. Papa Paul al II-lea (foto stânga). Da, un Papă poate muri în această manieră oricât ar părea de uluitor. Paul al II-lea a suferit un atac cerebral în timp ce era sodomizat de un servitor!

2. Felix Faure. Fostul preşedinte al Franţei a murit în urma unui atac de cord, în biroul său, în timp ce o femeie de 30 de ani, Marguerite Steinheil, îi făcea sex oral. Ulterior, Steinheil a devenit amanta mai multor oameni de afaceri francezi iar soţul ei şi mama vitregă au fost descoperiţi strangulaţi.

3. Michael Hutchence (foto jos). Despre fostul solist al trupei INXS s-a crezut iniţial că s-ar fi sinucis însă cauza morţii a făcut lumină în acest caz: asfixierea autoerotică. Hutchence este, aşadar, prima persoană care a murit în timp ce făcea sex cu propria persoană.

4. Nelson Rockefeller (foto dreapta). Fostul vicepreşedinte american a murit în 1979, din cauza unui atac de cord suferit în timp ce făcea sex cu…evident, amanta sa, Megan Marshak.

5. Papa Ioan al XII-lea. Felul în care Ioan al XII-lea a părăsit această lume nu este 100 % cert însă istoricii au căzut de acord asupra a două variante plauzibile: fie a murit suferind un atac de cord în timp ce făcea sex cu soţia unui alt bărbat, fie a fost prins de soţul acelei femei şi bătut până şi-a dat sufletul.

6. Jack McConaughey, tatăl actorului Matthew McConaughey, a murit în timp ce făcea sex cu soţia sa. Această informaţie nu este doar un zvon, ea fiind oferită publicului chiar de doamna McConaughey în ultima ei carte. Mama actorului a declarat că acesta a fost “cel mai bun mod de a muri” pentru Jack şi a insistat ca acesta să fie ridicat din casă gol.

7. Attila Hunul, unul dintre cei mai mari războinici din istoria omenirii, nu a murit străpuns de sabia vreunui inamic ci răpus de un atac de cord chiar în noaptea nunţii sale.

Invitată ieri seară la emisiunea “Vorbe Grele” moderată de Victor Ciutacu, Elena Băsescu a făcut mai multe declaraţii cu privire la proiectele sale în cazul în care va ajunge europarlamentar.

Fata cea mică a şefului statului, Elena Băsescu, EBA, candidat independent pentru un fotoliu de europarlamentar, a declarat, joi, la Antena 2 că din postura de eurodeputat ar fi de acord cu legalizarea drogurilor uşoare, cum ar fi marijuana, dacă o astfel de iniţiativă ar fi pe agenda de lucru a parlamentarilor europeni.

Printre mai multe întrebări mai mult sau mai puţin incomode EBA a fost întrebată şi cum ar vota în cadrul dezbaterilor din Parfoto arhivă Ringierlamentul European pe tema legalizării drogurilor uşoare.

Ea a fost sinceră şi a spus că, din punct de vedere personal este de acord cu legarizarea marijuanei şi că ia ca exemplu ţări occidentale ca America şi Olanda, stat unde “iarba” este permisă.

“Eu nu fumez, nu beau cafea, e ceva atât de delicat să-mi dau eu cu părerea despre aşa ceva… atâta vreme cât nu-mi dau seama ce gust are o ţigară. Dar în unele ţări ca Olanda şi ca America aceste droguri sunt permise, marijuana, pentru că am înţeles că nu dau dependenţă… nu e vorba de ecstasy care am înţeles că-ţi afectează celulele nervoase, şi de cocaină. Se refereau la marijuana. La iarbă. Probabil că voi fi de acord cu această iniţiativă”, a declarat aceasta.

Elena Băsescu este supranumită “candidata- Barbie” de cotidianul austriac Der Standard, care i-a făcut o scurtă prezentare în ediţia sa de ieri competitoarei la un loc în Paramentul European.

Jurnaliştii austrieci amintesc în articol şi de relaţia Elenei cu Andrei Hrebenciuc, “fiul unui rival politic al tatălui ei” şi de faptul că şi-ar fi “cosmetizat” CV-ul, susţinând că a studiat doi ani în SUA.

Un site specializat în editarea digitală a fotografiilor a organizat un concurs inedit de creaţie. Intitulat „Renaşterea animalelor”, acesta are ca temă rolul necuvântătoarelor în pictură. Mai exact, proiectul şi-a propus schimbarea personajelor din tablouri celebre cu embleme ale regnului animal. Astfel, sute de artişti din toate colţurile lumii au modificat picturi celebre.

În locul celebrei „Gioconda”, din tabloul pictorului italian, un grafician talentat a reuşit să introducă o capră. De asemenea, împăratul francez Napoleon a fost înlocuit în tabloul lui David cu o maimuţă. Modificările acestui stil de artă nu s-au oprit însă aici. În locul calului ce îl ajuta pe conducătorul francez să traverseze Munţii Alpi, graficianul a folosit un un câine Saint-Bernard. De ingeniozitatea internauţilor nu a scăpat nici „Lăptăreasa” lui Vermeer, care a fost înlocuită cu o leoaică.

http://dotsub.com/view/665bd0d5-a9f4-4a07-9d9e-b31ba926ca78

Specialiştii vă recomandă să îi explicaţi de ce nu e bine să facă acest lucru.

Copilul tău îşi suge degetul? Ai încercat toate metodele cu putinţă ca să-l dezobişnuieşti, dar n-ai reuşit? Gabriela Katona, medic pediatru la Centrul Medical PULS, îţi dă câteva sfaturi ca să-l scapi pe cel mic de acest prost obicei.

Să dezobişnuieşti un micuţ de suptul degetului e asemănător cu efortul de a convinge un fumător sau un alcoolic să renunţe la viciu. “Suptul degetului e o formă de tic. Părinţii trebuie să fie atenţi mai ales în perioada în care se trece la cană şi linguriţă, deoarece în acest moment copilul încearcă să înlocuiască suzeta/biberonul cu degeţelul”, ne-a spus Gabriela Katona, medic pediatru. Potrivit specialistului, acest obicei mai apare atunci când copiii se simt neglijaţi şi vor mai multă atenţie. De asemenea, poate fi văzut ca o formă de răsfăţ. Iată ce trebuie să faci:

√ încearcă să îl faci să conştientizeze gestul său. Explică- i că e ruşinos ceea ce face, iar micuţii de vârsta lui vor râde de el. Vorbeşte cu bunicii şi cu educatoarea să îl atenţioneze discret;

√ în farmacii există o soluţie specială, care are gust amar, special concepută pentru această problemă, cu care se ung degeţelele.

Ce spune psihologul

Motivul acestui gest diferă în funcţie de vârstă. “Sugarul ne transmite astfel anumite informaţii, în funcţie de starea lui din momentul respectiv (îi e foame, se teme, se bucură etc.). Trebuie să-i vorbim tot timpul, să-i luăm mânuţa, cu gingăşie, şi s-o dăm la o parte. În nici un caz nu trebuie folosită violenţa, nici verbală, nici fizică. În cazul copilului mai mare (3-5 ani) poate fi semnul unei frustrări, aşa că trebuie să se discute cu el. La preşcolari şi la şcolari, situaţia e asemănătoare cu rosul unghiilor. Pentru această categorie de vârstă, recomand să se consulte un medic psiholog”, ne-a spus Christopher Dina, psihoterapeut la Clinica TerapiaM.

Un nou studiu realizat de specialiştii finlandezi a scos la iveală că problemele legate de ejacularea prematură sunt determinate de o dereglare genetică.

Cercetătorii care au condus studiul au ajuns la această concluzie după ce au intevievat aproximativ 3.000 de perechi de gemeni de sex masculini în privinţa primului contact sexual din viaţă.

Majoritatea au mărturisit că au experimentat disfuncţii erectile şi ejaculare precoce în timpul primei experienţe sexuale.

Studiul confirmă teoria conform căreia aceste probleme sunt strâns legate adesea de factori externi precum consumul de alcool sau presiunea psihică prea mare.

Însă ejacularea prematură să fie în strânsă legătură şi cu diverşi factori genetici, cauzele sale nefiind doar psihologice. Concluzia întăreşte astfel ipoteza unui alt studiu, realizat în Olanda, care a făcut corelaţia între ejacularea precoce şi o genă ce reglementează nivelul de serotonină.

Şeful echipei de cercetători, David Goldmeier, a declarat că recunoaşterea cauzei genetice a acestei probleme sexuale poate deschide calea dezvoltării unor noi medicamente pentru bărbaţii care suferă de aşa ceva.

Dacă acum 10-20 de ani, un adolescent de 15 ani de abia aştepta să primească primul sărut, în prezent, copiii de 12-13 ani fac sex.

Producătoarea canadiană Sharlene Azam a realizat un documentar referitor la modul în care sunt privite relaţiile intime în ziua de azi în rândul adolescenţilor şi a ajuns la o conlcuzie şocantă: copiii fac sex, oriunde, cu oricine, iar sexul oral a devenit mai popular decât sărutul.

Potrivit documentarului prezentat de ABC News, mulţi adolescenţi de 12 ani fac sex cu un coleg dacă acesta la face temele. Uneori, fac amor cu diverse persoane şi pentru bani, cu scuza “dacă tot facem sex, de ce să nu am şi ceva de câştigat din asta”. Totuşi, cel mai frecvent întâlnit e sexul oral. Mulţi tineri nici măcar nu apucă să se sărute, dar practică felaţia sau cunilingusul.

Blondele sunt frumoase, atrag toate privirile şi toată lumea spune despre ele că se distrează mai mult ca oricine şi pot avea orice bărbat doresc. Însă un nou studiu realizat de cercetătorii britanici a demostrat că lucrurile stau exact pe dos.

De ce? E foarte simplu! Majoritatea femeilor blonde sunt predispuse ca toate speranţele lor de a găsi marea iubire să fie zdrobite chiar de la prima întâlnire.

În Marea Britanie o treime din primele întâlniri sunt destinate dezastrului, iar aparent şansele blondelor de a “o păţi” sunt cu un sfert mai ridicate.

Asta se întâmplă pentru că ele au tendinţa de a seduce bărbatul cu care ies prima dată povestindu-i vechile lor probleme sentimentale, bând prea mult, ajungând în patul lui din prima noapte sau chiar uitându-i numele.

Ei bine cercetătorii britanici au demontat mitul conform căruia femeile sunt mai slabe şi mai sensibile. Ei au demonstrat ştiinţific că de fapt bărbaţii sunt “sexul slab”.

Aceşti specialişti susţin că bărbaţii sunt mult mai predispuşi din naştere la diverse boli decât femeile. Şi lucrurile nu se opresc aici, diferenţele dintre femei şi bărbaţi sunt din ce în ce mai pregnante în copilărie, bărbaţii crescând tot mai vulnerabili în faţa bolilor.

Profesorul Marek Glezerman a descoperit că majoritatea sarcinilor cu fetuşi masculini întâmpină adesea complicaţii care se propagă în viaţa copilului.

“Se stie despre bărbaţi că au o durată de viaţă mai scurtă, că sunt mai predispuşi la infecţii şi că rezistă mai puţin în faţa bolilor. Pe scurt bărbaţii sunt sexul slab. De asemenea bărbaţii au probleme încă din perioada imediată naşterii, probleme ce le influenţaeză comportamentul de la maturitate. Femeile parcă fac parte din altă specie, ceea ce e o nedreptate faţă de bărbaţi”, a declarat acesta.

O femeie a reuşit să-şi găsească fiul răpit în urmă cu 27 de ani folosind reţeaua de socializare Facebook.

Avril Grube, acum în vârstă de 62 de ani, primise custodia fiului, Gavin Paros, în 1982, după divorţul de partenerul său, de origine ungară. Bărbatul a primit dreptul de a-şi vizita din când în când fiul, însă într-o după-amiază l-a scos în oraş şi nu s-a mai întors niciodată.

Femeia şi sora sa, Beryl Wilson, nu au încetat niciodată să-l caute pe Gavin. Ele au contactat ambasada ungară şi au ajuns chiar şi la premierul britanic de la acea vreme, dna Margaret Thatcher, căreia i-au prezentat situaţia.

Toate acestea până în luna martie a acestui an, când Avril Grube a folosit încă o dată Internetul în încercarea de regăsire a fiului răpit. Ea a scris numele acestuia pe Google şi primul rezultat a fost un cont de pe Facebook. În profil se preciza că a fost născut la Liverpool şi că numele mamei sale este Avril Grube.

Mama şi fiul au vorbit mai întâi la telefon şi apoi s-au întâlnit, momentul fiind unul plin de emoţie şi bucurie.

Gavin, care va împlini în curând 30 de ani, este căsătorit şi are trei copii.

Cinci cetăţeni români au fost reţinuţi de poliţia ungară după ce în microbuzul cu care călătoreau s-au găsit ascunse aproape 250 de telefoane mobile contrafăcute, informează vineri MTI.

Cele 247 telefoane şi 200 baterii au fost descoperite miercuri, în timpul unui control amănunţit al microbuzului, pe şoseaua M7 din sud-vestul Ungariei, în apropierea localităţii Sormas, a precizat purtătorul de cuvânt al servicilor vamale, Jozsef Palotas. Valoarea bunurilor confiscate este evaluată pe piaţa neagră la 28.000 euro. Împotriva cetăţenilor români au fost declanşate procedurile legale, a indicat purtătorul de cuvânt.

Sunt momente în care nu ne dăm seama de ce facem. Infidelitatea este unul dintre aceste momente. Dar ştii care sunt consecinţele acestui fapt?

Sub alte asternuturi

De aseara… sunt infidela! Odata cu evolutia societatii, cu trecerea femeii la pantaloni si in functii de conducere, cu asa-zisa egalitate intre sexe, infidelitatea pare a fi, in egala masura, apanajul ambelor sexe. Zarurile au fost aruncate. Ai facut-o… ai gustat din fructul oprit. Te zbati intre decizia de a-ti motiva alegerea si sentimentul de vinovatie care te incearca. Esti dezorientata si nu stii ce sa faci…121.ro
Cum îţi dai seama dacă te înşală

Redactorii postului de televiziune german Dmax au realizat un studiu în urma căruia au descoperit o metodă la îndemâna fiecărei femei prin care e uşor să-şi dea seama dacă partenerul ei o înşală. Astfel, se pare că, inconştient, bărbaţii care au amante sau sunt fustangii de felul lor, sunt obsedaţi de aftershave. Potrivit rezultatelor studiului, infidelii îşi cumpără multe feluri de aftershave, pe care le tot schimbă între ele. În …libertatea.ro
Tu ai insela daca ai stii care este pretul infidelitatii tale

Ai insela chiar daca ai stii care este pretul infidelitatii tale? Ai insela chiar daca ai stii ca acest lucru iti poate periclita casnicia? Unii da, altii nu. Conform unui studiu ale carui rezultate au fost publicate recent pe Daily Mail, unul din 10 britanici ar insela in mod cert …newgirl.ro
Pierderea satisfacţiei sexuale – principalul motiv al infidelităţii

Infidelitatea este o problemă cu care se confruntă din ce în ce mai multe cupluri, atrag atenţia specialiştii în psihologie. Statisticile arată că în jur de 15 la sută dintre femei şi 25 la sută dintre bărbaţi au avut deja o aventură sexuală extraconjugală.gandul.info

Vrei să-ţi îmbunătăţeşti relaţia de cuplu? Iată câteva sfaturi!

Increderea si relatia de cuplu

Increderea si comunicarea sunt doua dintre ingredientele unei relatii de succes, in care parteneri se simt bine si care are toate sansele sa dureze pentru totdeauna. Cum cladim insa increderea in cuplu?…ifeel.ro
5 dusmani ai cuplului

Nu exista un “indreptar” – dupa care sa te ghidezi in viata de cuplu. Dar poti incerca sa eviti cateva dintre motivele care pot naste discutii in contradictoriu. 1. Televizorul si calculatorul La inceputul relatiei, faptul ca sunteti impreuna va este suficient. O data cu trecerea timpului, fiecare dintre voi isi cauta si alte activitati. Televizorul poate [...]fete24.info
5 sfaturi pentru cupluri

Iata cateva sfaturi de sex pentru cuplurile care sunt in procesul de cunoastere si care au nevoie de un imbold in a avea o relatie sexuala reusita. 1. Fiti creativi 2. Foloseste un cuvant secret 3. Iesiti din dormitor 4. Arata bine…femei-moderne.ro
Sfaturi pentru cupluri care se confrunta cu insomnia

Daca aveti probleme cu somnul va recomandam sa faceti urmatoarele lucruri: 1. Masaj 2. Conversatii in soapta 3. Un ceai de tei 4. Sa schimbati rutina 5. Sa va luati un alt pat. 6. Rezolvati orice neintelegeri dintre voi doi.femei-moderne.ro
Sfaturi financiare pentru cupluri

1. Atunci cand iesiti in oras invatati sa va distrati fara prea multi bani. 2. Acordati atentie si “puterilor” financiare ale partenerului vostru. 3. Discuta despre visele si telurile tale cu partenerul tau. 4….femei-moderne.ro

Reîncarnarea nu este o credinţă, o teorie sau un subterfugiu psihologic în faţa finalităţii sinistre care este moartea.

Este un fenomen guvernat de legi precise care ne permit o mai bună înţelegere a drumului pe care îl parcurgem în vieţile noastre succesive. Înţelepţii Orientului afirmă că pentru cunoaşterea adevărului ce se ascunde în noi este necesară asimilarea a trei discipline care nu sunt foarte accesibile Occidentului: concentrarea, contemplaţia şi meditaţia. Numai aşa ne-am putea aminti cine suntem noi cu adevărat şi, într-una dintre etapele acestui demers iniţiatic, ne-am putea aminti vieţile noastre anterioare. Veţi spune că, în urma unor astfel de experienţe, aţi putea deveni o persoană care reuneşte mai multe identităţi, mai multe personalităţi.

Dar oare nu este aşa? Nu simţim de nenumărate ori acele multiple euri din noi care deseori ne produc contradicţii în propria fiinţă? Avantajul ar fi însă că ne-am aminti toate aptitudinile trecute şi toate experienţele pe care le-am avut într-o altă viaţă şi am putea avea astfel acces la o memorie colosală care ne-ar putea transforma în supraoameni. În plus, am avea şansa imensă să intuim că, dincolo de toate aceste personalităţi care se schimbă de la o viaţă la alta, ceva din noi rămâne întotdeauna neschimbat, acea scânteie luminoasă, Sinele divin care este, de fapt, adevăratul nostru Eu.

Pe nedrept subestimată sau pur şi simplu uitată, amabilitatea este şi rămâne acea tainică lumină a sufletului care îi uneşte pe omeni prin intermediul bunăvoinţei şi îi călăuzeşte către armonie lăuntrică şi fericire.

În zilele noastre, amabilitatea este privită ca o slăbiciune, mai ales de către cei materialişti egoişti, sceptici sau meschini. Totuşi, a fi mai mereu amabil este şi rămâne una dintre cele mai puternice şi eficiente modalităţi de interacţiune binefăcătoare dintre oameni. Să fii cel mai bogat, să fii cel mai frumos, să fii primul în tot şi în toate… gândind că întotdeauna scopul scuză mijloacele… şi să arăţi o totală lipsă de consideraţie şi bun-simţ faţă de ceilalţi – iată ţeluri şi modalitatea mizerabilă pe care o promovează societatea pentru a duce toate acestea la îndeplinire.

În zilele noastre, mulţi oameni au tendinţa să considere că este „puternic”, mai ales acela care îşi striveşte într-un mod cinic şi cu multă cruzime oponenţii. Aşa se comportă mai ales aceia care afirmă pentru ei înşişi, în taină, că de fapt scopul scuză mijloacele, oricât ar fi acestea de josnice. Totuşi, cei înţelepţi afirmă că puterea benefică, divină – cea adevărată – nu are nevoie să fie exercitată într-un mod silnic, în mod forţat asupra celorlalţi pentru a-şi face simţit efectul. Dacă privim cu atenţie şi luciditate dincolo de aparenţe, ne putem da seama cu uşurinţă că a te folosi de puterea despotică, silnică, pentru a smulge unele servicii sau avantaje de la anumite fiinţe umane nu reflectă în fond decât incapacitatea de a obţine toate acestea prin forţe proprii.

O astfel de putere tiranică, silnică, ce este exercitată asupra celorlalţi este de fapt vectorul mascat al tiraniei. Toţi despoţii ştiu sau măcar şi-au putut da seama la un moment dat că vine un moment inevitabil în care victimele întorc scârbite spatele opresorului şi până la urmă tirania, oricât ar fi ea de îngrozitoare, conduce în mod inevitabil la însingurare. Pentru că în folclor se spune: „Bine faci, bine găseşti” şi la aceasta noi putem adăuga: „Rău faci, rău găseşti”. Pentru aceia care sunt incapabili să îi pătrundă secretul, amabilitatea este paradoxală.

Cu toate că în exterior ea dă impresia de slăbiciune, în realitate amabilitatea necesită o forţă lăuntrică extraordinară şi este rezultanta unei anumite stări de armonie interioară ce apare pe fundalul unei excelente stăpâniri de sine. Atunci când se manifestă din plin în fiinţele umane care i-au descoperit secretul, amabilitatea transformă fiinţa umană respectivă într-o forţă aproape irezistibilă şi triumfătoare. În plus, manifestarea unei stări puternice şi profunde de amabilitate ne ridică şi ne elevează frecvenţa de vibraţie scutindu-ne de necesitatea de a ne mai crea o aură de protecţie.

Publicaţiile din domeniul amenajărilor şi decoraţiunilor reprezintă o sursă interminabilă de idei şi informaţii care de multe ori ne copleşesc cu sute de case perfecte şi fotografii cu interioare.

Ca să nu ne simţim invadaţi de idei care de multe ori ni se par ori toate potrivite pentru casa noastră, ori prea multe ca să putem alege ceva, trebuie să urmărim câteva sfaturi despre cum să preluăm informaţia necesară. Revistele ne pot ajuta strict într-o anumită problemă sau ne pot antrena şi invăţa despre principiile generale din domeniu.

În loc să răsfoim o revistă, trebuie să ne uităm la ea cu un anumit scop, trebuie să ne dăm seama ce anume căutăm şi să ne axăm doar pe acel element. Cu un marker vom încercui elementul căutat care de multe ori se pierde în imaginea de ansamblu. Aşa vom descoperi mult mai multe obiecte care sigur ar fi scăpat atenţiei noastre. Dacă avem nevoie să ne inspirăm pentru toată casa, de la culori de zugraveală, pardoseli, mobilier şi decoraţiuni, atunci va trebui să ne axăm pe câte un element separat, eventual câte un element pe zi.

Azi ne vom concentra asupra cromaticii textilelor. La fiecare fotografie, vom zăbovi puţin şi ne gândim la elementul ales. Noi unde am putea să-l folosim şi cu ce s-ar putea asorta în funcţie de ceea ce avem deja, ce schimbări trebuie făcute sau ce alte elemente trebuie căutate. Cel mai bine este să facem semne cu săgeţi şi să scriem ceea ce ne place, dar şi ceea ce nu ne place. Am putea separat să facem un caiet în care să notăm ce ne-a plăcut şi ce nu ne-a plăcut, iar astfel vom construi un „carneţel de stil” care va reflecta exact ceea ce ne reprezintă. Cel mai mult ne vom simţi ajutaţi în alegerea şi poziţionarea accesoriilor. Vom fi impresionaţi de soluţiile de grupare ale obiectelor sau de amplasare în locuri în care nu ne-am fi gândit până atunci. Putem vedea cât de sus sunt agăţate tablourile în funcţie de înălţimea camerei sau de înălţimea mobilierului. Designerii de interior prezintă idei nonconformiste de alăturare a două sau mai multe obiecte cu stiluri diferite, de mărimi diferite, cu componente variate.

Tot în reviste vom descoperi echilibrul dimensiunilor dintr-o încăpere. Dacă avem o locuinţă cu tavanul foarte înalt, vom căuta în reviste fotografii cu încăperi asemănătoare şi vom observa ce fel de mobilier a folosit designerul, ce fel de lămpi, mese, covoare şi draperii, dacă sunt folosite decoraţiuni mari sau mici, înalte sau joase.

Cromatica este un alt element ce trebuie observat în fotografii. Câte modele de materiale putem folosi într-o cameră, care este culoarea sau imprimeul/ patternul dominant, care este cel secundar, care sunt accentele folosite şi modul în care sunt distribuite acestea în cameră.

Pentru aceia care sunt mai tipicari, le voi recomanda un tabel ce face parte din „carneţelul de stil” şi care îi va ajuta să descopere alăturări de culori neimaginate până atunci.
Element Model Culoare Dominantă Culoare Secundară Accent
Canapea Piele Maro închis – -
Fotoliu Multicolor Maro Verde Visiniu
Decoraţiune ferestre Lemn natur – – -
Perne Dungi subţiri Bej Maro Vişiniu
Covor Floral abstract Maro Verde Vişiniu

Trebuie totuşi să avem în vedere şi micile trucuri pe care le fac fotografii pentru a cuprinde totul în aria de acoperire a obiectivului aparatului de fotografiat. De obicei se mută corpurile de mobilier, se apropie unele de altele pentru a crea imaginea perfectă pe care noi o vedem.

Citiţi mai mult pe www.4interior.ro, un site ce vine în ajutorul dumneavoastră cu sfaturi şi idei pentru casă şi cu un magazin online de unde puteţi cumpăra decoraţiuni şi accesorii.

Conceptul de inteligenţă spirituală, aşa cum este el conturat în psihologia transpersoanlă este, foarte apropiat de cel de maturitate spirituală. „Maturitatea spirituală ca o expresie a inteligenţei spirituale subsumează un anumit grad de maturitate emoţională şi morală ca şi un comportament etic.

Maturitatea spirituală se exprimă prin înţelepciune şi acţiunea plină de compasiune în lume. Aşa cum o înţeleg eu, maturitatea spirituală implică înţelepciune şi compasiune, manifestată faţă de ceilalţi oameni indiferent de crez, sex, origine etnică, vârstă ca o formă de respect pentru orice formă de viaţă. Ea presupune şi un simţ al introspecţiei, şi înţelegere bazată pe dorinţa de a recunoaşte iluziile, de a te detaşa de ceea ce este efemer şi a-ţi clarifica întrebările legate de libertatea existenţială şi de moarte. Ea implică conectarea vieţii interioare cu viaţa exterioară, cu acţiunile şi serviciul în slujba omenirii. A fi conştient de sine este esenţial pentru dezvoltarea maturităţii spirituale”. În acest moment, nu există o definiţie general acceptată a inteligenţei spirituale. Frances Vaughn a reuşit să creioneze însă câteva aspecte de care ar trebui să ţinem seama în demersul definirii inteligenţei spirituale. Le-am sintetizat în continuare:

1) Intuiţie
2) Deschidere către cunoaşterea contemplativă
3) Capacitatea de a privi lucrurile din mai multe perspective, rafinarea percepţiilor
4) Libertate în gândire, reexaminarea credinţelor şi concepţiilor privind realitatea
5) Căutare şi practică spirituală
6) Discernământ
7) Viziune holistică
Respect pentru toate finţele, acceptarea diferenţelor
9) Capacitate de a iubi – a primi şi a dărui iubire
10) A te pune dezinteresat în slujba celorlalţi, bunătate, generozitate
11) Compasiune
12) Putere de a ierta
13) Sensibilitate estetică şi aprecierea frumuseţii
14) Umilinţă
15) Integritate, a-ţi conduce viaţa după valori spirituale şi a fi consecvent în respectarea lor
16) Înţelepciune
17) Cultivarea autenticităţii şi a conştiinţei de sine
18) Curaj
19) Pace interioară
20) Stăpânire de sine

Concluzia psihologilor transpersonalişti este una unanimă: a avea o viaţă spirituală şi a fi angrenat cu asiduitate într-o practică spirituală pe o cale autentică sunt garanţii ale sănătăţii psihologice şi ale împlinirii fiinţei umane. „Experienţele spirituale, precum inspiraţia, sunt asociate cu sentimente de claritate, conectare, deschidere şi energizare. Când cineva se simte inspirat, se simte revitalizat, reîmprospătat, reînnoit”.

Jan Vermeer s-a născut la sfârşitul anului 1632 în oraşul Delft al Ţărilor de Jos. Din păcate, biografia artistului s-a dovedit a fi destul de săracă în informaţiile asupra detaliilor din destinul său. Vermeer se trage din neamul unor afacerişti nu tocmai cinstiţi.

Tatăl său ajunge în cele din urmă negustor de obiecte de artă şi în acelaşi timp şi proprietarul unui han. Copilul Vermeer dă semne de talent în ale artelor picturale, iar, drept urmare, părinţii decid să-l facă pictor, pictura fiind considerată o muncă decentă. Cititul şi scrisul le învaţă la şcoala din apropiere, la începutul anilor 1640 studiază la academia condusă de pictorul catolic Rietwijk, dar nu se cunoaşte unde a terminat cei şase ani de studiu obligatoriu, ca să poată deveni în 1653 membru al ghildei „Sfântul Luca”.

După moartea tatălui său, Vermeer se însoară cu Catharina Bolnes, cu mult mai bogată decât el. Iar pentru a se acorda perfect cu cerinţele familiei acesteia, trece de la tagma protestanţilor în cea a catolicilor. După primirea sa în rândurile ghildei „Sfântul Luca din Delft”, Vermeer va fi ales, începând cu 1662, staroste şi substaroste al breslei în repetate rânduri. Însă viaţa în Delft, oraş cu precădere protestant, nu va fi uşoară pentru artist. Catolicii nu aveau dreptul să deţină funcţii publice şi erau constrânşi să locuiască într-un singur cartier al oraşului. Crăciunul îl sărbătoreau în capele ascunse în clădiri laice, special amenajate pentru acest eveniment.

Pictorul şi soţia sa se vor muta, după câţiva ani de la căsătorie, în casa mamei Catharinei, care-i va sprijini financiar până la sfârşitul vieţii. Din păcate, statutul de artist la vremea aceea nu permitea o îmbogăţire spectaculoasă, motiv pentru care Vermeer continuă negoţul cu artă, început de tatăl său. Astfel devine şi proprietarul hanului, dar nu poate să facă din aceasta o afacere prosperă şi dă faliment. Îngrijorat, pentru că avea de întreţinut o familie care număra 11 copii, face o febră puternică şi moare.

Este înmormântat, pe 15 decembrie 1675, la Biserica Veche din Delft, iar multe dintre tablourile sale vor fi vândute de Catharina, pentru a putea face faţă situaţiei materiale critice în care rămăsese împreună cu copiii. Vermeer a pictat în jur de 40 de tablouri. În afară de cele câteva tablouri care reliefează scene biblice ( ex. „Hristos în casa Martei şi a Mariei”) sau mitologice (ex. „Diana înconjurată de nimfe”), Vermeer îşi îndreaptă interesul spre pictura intimă, pictând scene din viaţa cotidiană, în interioare laice, ridicând acest gen pe culmi, nemaiatinse până atunci. În plus, modul deosebit în care se serveşte de lumină constituie o altă caracteristică a artei lui Vermeer, absolut unică.

bobita.vesela@gmail.com

„Poţi să ai şi eşecuri, poţi să ai şi succesuri… pot să fie oameni care nu vor să vorbesc cu tine“. Aste vorbe de duh, izvorâte din străfundurile mult prea adânci ale gândirii şi produse de un neuron stingher, i-au adus celebritatea, de altfel meritată, fetei celei mici a împăratului. Ba nu, a preşedintelui. Este vorba, aşa cum ştie toată lumea, de Elena Băsescu, „catindat particuler” la alegerile europarlamentare din iunie. Faptul că fata, altfel zglobie şi nurlie, nu are nici în clin nici în mânecă cu politica o dovedeşte de câte ori e lăsată să treacă singură strada, neţinută strâns de mânuţă. Exemplu: imediat după ce a anunţat, cu surle şi trâmbiţe, că fuge din partidul lui tăticu- şi candidează de capul ei, a primit o serie de oferte de ajutor.

Nu de alta, dar trebuia să strângă, în timp record, o groază de semnături. Mulţi însă au renunţat după ce au primit, în scop lucrativ, din partea viitoarei europarlamentare, adresa de mail a domnişoarei: bobita.vesela@gmail.com. De asemenea, colegii, sau mai exact foştii colegi de partid, îi trimit corespondenţa electronică oficială pe acelaşi ID, dar de data aceasta pe yahoo. Elena spune că aşa o alinta tati al ei, atunci când era mică, dar nu a aflat că mângâiatul pe codiţe e una, iar politica de seniori, cea de la Bruxelles, e o cu totul altă mâncare de peşte. Altfel, multe succesuri în ramură!

Militează pentru legalizarea drogurilor

Pentru că drogurile sunt trandy în cluburile cu fiţe şi fundiţe ale României, EBA militează pentru legalizarea drogurilor uşoare. Pipa „marinelului” poate să pufăie marijuana, ce mama lui proces-verbal. Elena şi-a argumentat demersul prin faptul că drogurile uşoare sunt legalizate în Olanda şi SUA.

Expresia ”tinereţe fără bătrâneţe”, întâlnită până acum numai în basme, poate deveni realitate. Oameni de ştiinţă britanici au identificat genele care controlează procesul îmbătrânirii.

Deocamdată însă, descoperirea ar putea deschide calea producerii unor noi medicamente care să prevină numeroase boli, de la cele de inimă până la Alzheimer.

În urma testelor de laborator, cercetătorii au constatat că mutaţiile efectuate asupra acestor gene pot extinde durata de viaţă a anumitor animale precum viermii, drosofilele şi şoarecii – efect foarte probabil şi în cazul oamenilor.

Prof. Linda Partridge, director al Institutului pentru îmbătrânire sănătoasă din cadrul University College din Londra, a declarat că descoperirea ar putea ajuta la tratarea sau prevenirea mai multor boli în mod simultan.

Cercetătoarea britanică a precizat că blocarea cauzelor îmbătrânirii, nu tratarea simptomelor, ar putea fi cea mai bună metodă de prevenire a bolilor asociate înaintării în vârstă.

Un nou studiu asupra genelor umane a demonstrat că atunci când vine vorba de alegerea unui partener subconştientul ne face să ne simţim atraşi de persoanele opuse nouă.

Cercetătorii de la Universitatea din Panama au descoperit, analizând ADN-ul cuplurilor deja formate, că fiecare membru are structura genetică a sistemului imunitar opusă jumătăţii lui.

Acest lucru mai este numit de specialiştii în genetică strategie evoluţionară şi are menirea de a asigura perpetuarea speciei în condiţii de sănătoase.

“Deşi este tentant să spui că oamenii îşi aleg perechea datorită asemănărilor, studiul nostru arată clar că tocmai diferenţele fac reproducerea să meargă perfect. De asemenea s-a mai demonstrat că subconştientul ne face să alegem partenerul opus nouă pentru a concepe copii sănătoşi”, a declarat Maria da Graca Bicalho, cea care a condus studiul.